إجازة الشيخ أحمد بن محمد بن أحمد لبن بقراءة الإمام عاصم

Coranul, Miracolul Miracolelor
]Română – Romanian –[
De: Ahmed Deedat
Traducere:
EUROPEAN ISLAMIC RESEARCH CENTER (EIRC)
& Gabriela Gharabli
Revizuit de: Alina Luminiţa Crăciun
& Mariam Oana & Diana Asandei
==========================
În numele lui Allah Ar-Rahman (Preamilostivul),
Ar-Rahīm (Prea Îndurătorul)

Capitolul I

„Spune (o, Mohammed): «De s-ar aduna oamenii şi djinnii ca să facă (ceva) ca acest Coran, ei nu vor fi în stare să facă (ceva) asemenea lui, chiar dacă îşi vor fi unul altuia ajutor!»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 17:88]

Ce este un miracol?
Cred că este necesar să înțelegem în mod clar ce anume vrem să spunem prin termenul de miracol.

Mai jos, sunt câteva definiții:
„Un eveniment care, conform legilor naturii, are loc într-un mod inexplicabil și care este considerat a avea o origine supranaturală sau a fi un act al lui Dumnezeu.”

„O persoană, un lucru sau un eveniment care stârnește minunare.”
„O faptă care se află dincolo de puterea umană, o imposibilitate.”

Cu cât imposibilitatea este mai mare, cu atât este mai măreț miracolul. De exemplu, dacă o persoană moare în faţa ochilor noştri şi acest lucru este confirmat de către cineva calificat din punct de vedere medical, iar mai târziu un mistic sau un sfânt îi porunceşte celui decedat să învie şi, spre uimirea tuturor, acesta se ridică şi pleacă, atunci am eticheta acest lucru drept un miracol. Însă, dacă învierea celui decedat are loc după ce acesta a stat timp de trei zile la morgă, atunci am eticheta acest lucru ca pe un miracol măreț. Mai mult decât atât, dacă cel decedat a fost făcut să se ridice din mormânt decenii sau secole după ce corpul său s-a descompus şi a putrezit, atunci, în acest caz, vom eticheta acest lucru ca fiind cel mai măreț miracol dintre toate!

O trăsătură comună
O trăsătură comună a oamenilor încă din timpuri imemorabile a fost aceea că, de fiecare dată când apărea un Mesager de la Dumnezeu care să le îndrume paşii spre Voia şi Planul Său, ei cereau dovezi supranaturale de la aceşti oameni ai lui Dumnezeu în loc să accepte Mesajul în esența sa.

Spre exemplu, atunci când Isus Hristos (Pacea fie asupra sa!) a început să predice poporului său („Fiii lui Israel”) pentru ca acesta să își corecteze faptele și să se abțină de la formalismul legalist, acceptând adevăratul spirit al Legilor şi Poruncilor lui Dumnezeu, „poporul” lui i-a cerut Miracole prin care să dovedească sinceritatea sa, după cum găsim în Scripturile creștine:
„Atunci unii dintre cărturari şi dintre farisei au luat cuvântul şi I-au zis: «Învăţătorule, am vrea sa vedem un semn (miracol) de la Tine!» ~ Drept răspuns, El le-a zis: «Un neam viclean şi preacurvar cere un semn (miracol); dar nu i se va da alt semn (miracol), decât semnul prorocului Iona.»” [Biblia, Matei, 12:38-39]

Deși aparent Isus (Pacea fie asupra sa!) a refuzat să le facă pe plac evreilor în acest caz, după cum știm, el (Pacea fie asupra sa!) a înfăptuit multe miracole, care au fost relatate în Evanghelie.

Biblia cea Sfântă relatează o mulțime de evenimente supranaturale înfăptuite de Profeţi (Pacea fie asupra lor!) cu ajutorul Domnului lor. În realitate, toate aceste „semne”, „minuni” şi „miracole” au fost acte ale lui Dumnezeu, dar, din moment ce ele au fost înfăptuite prin intermediul agenților săi umani, le descriem ca fiind miracolele Profeţilor, ca, spre exemplu, cele ale lui Moise şi Isus (Pacea fie asupra lor!), prin intermediul cărora acestea au fost înfăptuite.

Istoria se repetă
La aproximativ 600 de ani de la nașterea lui Isus (Pacea fie asupra sa!), s-a născut Mohammed, Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în Mecca, Arabia. Atunci când şi-a început misiunea la vârsta de patruzeci de ani, oamenii din poporul său - „mushrikinii” din Mecca - i-au cerut, de asemenea, să înfăptuiască miracole, aşa cum i-au cerut evreii lui Mesia cel promis (Pacea fie asupra sa!). Cerința lor a fost asemănătoare cu a creștinilor. Istoria se repetă!

„Şi zic ei: «De ce nu i se trimit lui minuni (semne) de la Domnul său?» (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 29:50]

Semne! Care semne?
„Miracole?” strigă el - „Ce minuni vreți? Nu sunteţi voi înșivă niște miracole? Dumnezeu v-a făcut dintr-o bucată de lut și v-a dat o formă. Aţi fost cândva mici și, înainte de aceasta, nu existați deloc. Aveţi frumusețe, putere şi rațiune; aveți compasiune unii faţă de alţii. Atunci când bătrânețea vă ajunge, părul vi se albește iar puterea vă părăsește, devenind slabi; apoi sunteți îngropați şi, din nou, nu mai existați. Aveți compasiune unii faţă de alţii. Acest lucru m-a impresionat foarte tare: Allah putea să vă creeze fără să aveţi milă unul faţă de altul. Cum ar fi fost atunci? Aceasta este o reflecție măreață şi directă, o primă privire asupra realității...” [„Eroii, faptele de adorare ale eroilor şi faptele eroice de-a lungul istoriei” de Thomas Carlyle]

„Acest lucru m-a impresionat foarte tare”
Faptul că „aveți compasiune unii faţă de alţii” l-a impresionat foarte tare pe Thomas Carlyle. Presupun că versetul care a motivat acest sentiment este:
„Şi printre Semnele Lui este acela că El v-a creat din voi înșivă soațe, pentru ca voi să trăiți în liniște împreună cu ele. Şi El a pus între voi dragoste şi îndurare şi întru aceasta sunt semne pentru cei ce chibzuiesc.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 30:21]

(adaptare după traducerea lui A. Yusuf ‘Ali din limba engleză)
„Şi unul dintre Semnele Lui este acela că El v-a creat soții pentru voi din propriile specii, ca să puteţi locui cu ele, şi a pus între voi dragoste şi tandrețe. Aici, într-adevăr, sunt semne pentru cei care chibzuiesc.”

(adaptare după traducerea reverendului J.M. Rodwell din limba engleză)
„Şi după alt semn, El v-a dat soții pentru voi din mijlocul vostru, pentru ca voi să trăiți în bucurie cu ele, şi a plantat dragoste şi bunătate în inimile voastre. Cu siguranţă, în acestea există semne pentru oamenii care chibzuiesc.”
(adaptare după traducerea lui N.J. Dawud din limba engleză)

Primul exemplu este o adaptare după traducerea lui A. Yusuf ‘Ali, un musulman; cel de al doilea exemplu este o adaptare după traducerea unui preot creștin, reverendul J.M. Rodwell, iar ultimul exemplu este o adaptare după traducerea unui evreu irakian, N.J. Dawud.

Din păcate, Thomas Carlyle nu a avut acces la niciuna dintre aceste traduceri, deoarece niciuna dintre ele nu era disponibilă în timpul său.

Singura traducere de care a dispus în anul 1840,a fost una despre care a spus:
„Noi putem citi Coranul, de asemenea, și anume, traducerea făcută de Sale, care este cunoscută ca fiind una foarte corectă.”

Dușmănia este motivul
Carlyle este foarte indulgent cu compatriotul său, deoarece motivele pentru care George Sale a tradus Nobilul Coran, el fiind printre primii care au făcut acest lucru, au fost suspecte. El nu și-a ascuns dușmănia faţă de Cartea Nobilă a islamului. În prefața traducerii pe care a făcut-o în anul 1743, el a declarat că intenţia sa a fost aceea de a-l demasca atât pe Mohammed, cât şi falsul său.

El a scris:

„Cine poate percepe vreun pericol de la un astfel de fals, care este atât de evident?... Toți cei care protestează ar putea să atace Coranul cu succes, iar eu cred că Providența le-a rezervat gloria înfrângerii lui.”

Apoi a început să lucreze la traducere, lăsându-se condus de prejudecățile sale. Vă puteți da seama de „corectitudinea” savantului George Sale, chiar din versetul care l-a „impresionat” (pe Carlyle) „foarte tare!”.

Comparați traducerea lui cu cele trei traduceri citate mai sus:
„Şi dintre Semnele Lui este acela că el a creat pentru voi, din voi înșivă, soții cu care să puteţi coabita, punând iubire şi compasiune între voi.”

Nu cred că George Sale a fost „un porc șovinist” al zilelor sale atunci când a descris perechile noastre, soţiile sau soții noştri, ca pe niște obiecte sexuale. El s-a ţinut doar de promisiunea făcută, cea pe care Carlyle a trecut-o cu vederea.

Cuvântul arab pe care el (Sale) l-a tradus greșit în mod intenționat este „li-tas-kunu”, care înseamnă a găsi pace, mângâiere, calm sau liniște, şi nu „a coabita”, care înseamnă „a trăi împreună, având relaţii sexuale în afara căsătoriei”. (Dicționarul Universal Reader’s Digest)

Fiecare cuvânt al textului coranic este ales cu meticulozitate, cizelat şi pus la locul lui de către Însuși Preaînțeleptul. Cuvintele poartă „amprenta” lui Dumnezeu şi sunt Semnele Sale. Cu toate acestea, prejudecățile spirituale…

Cere un semn!
Ce semne? Ei se referă la unele tipuri speciale de semne sau miracole, după cum le dictează mintea lor nesăbuită. Pentru Dumnezeu, totul este posibil, însă El nu satisface nebuniile oamenilor şi nici nu ascultă cererile lor false. El l-a trimis Mesagerul Său (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ca să explice clar Semnele Sale şi să avertizeze cu privire la consecinţele respingerii lor. Nu este de ajuns? Cererile lor sună, în general, după cum urmează: în termeni specifici, ei i-au cerut lui Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) „Să pună o scară care să ajungă până la Cer şi să aducă o Carte de la Dumnezeu, chiar în fața lor.” – „ATUNCI VOM CREDE!”, au spus ei. Sau „Vezi muntele de acolo? Transformă-l în aur!” – „ATUNCI VOM CREDE!”, sau „Fă ca din deșert să țâșnească ape curgătoare!” – „ATUNCI VOM CREDE!”

Acum, observați argumentele blânde aduse de Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) împotriva cerințelor sceptice şi excesive ale MUSHRIKINI-LOR – „V-am spus eu că sunt un înger? V-am spus eu că în mâinile mele se află comorile lui Dumnezeu? Eu urmez doar ceea ce îmi este revelat.”

Observați în continuare răspunsul demn pe care Allah Preaînaltul i-a poruncit Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) să îl dea necredincioşilor: „(...) Spune (o, Mohammed): «Că minunile (semnele) sunt numai la Allah, iară eu sunt doar un Prevenitor limpede.»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 29:50]

În următoarea AYAH (verset), Nobilului Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i se poruncește să sublinieze faptul că Nobilul Coran însuși este un răspuns la cerințele lor ipocrite de a primi unele „semne” sau „miracole” la care a râvnit mentalitatea lor păgână absurdă. Într-adevăr, toate miracolele sunt „semne”, iar necredinţa şi scepticismul lor sunt cele care motivează cererile lor de a primi un semn. Li se cere: „Priviți la Coran!” şi, din nou: „Priviți la Coran!”: „Oare nu le este lor de ajuns că Noi ţi-am trimis ţie Cartea care le este recitată? Întru aceasta este îndurare şi pomenire pentru un neam (de oameni) care vrea să creadă.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 29:51]

Două dovezi
Allah Cel Atotputernic Însuși a adus două argumente pentru a dovedi Originea Divină şi natura miraculoasă a Nobilului Coran:
1. „NOI” (Allah Cel Atotputernic) ţi-am revelat „CARTEA” ŢIE (o, Mohammed), care eşti o persoană neștiutoare de carte, un Profet care nu știe să scrie şi să citească.

Să vedem ce are Thomas Carlyle de spus cu privire la calificările educaționale ale Profetului Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!):
„(...) noi nu trebuie să uităm că el nu a avut nicio pregătire școlară, deloc.”

Mai mult decât atât, Autorul Divin (Dumnezeu Cel Atotputernic) Însuşi atestă sinceritatea lui Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), susținând că el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu ar fi putut să compună conținutul Nobilului Coran sau să fie autorul acestuia: „Şi tu (o, Mohammed) nu ai citit mai înainte de ea nicio altă carte şi nici nu ai scris-o cu dreapta ta (fiindcă era neștiutor de carte). Atunci s-ar fi îndoit cei care tăgăduiesc Adevărul.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 29:48]

Autorul Coranului ne spune că, dacă Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ar fi fost un om învăţat, care știa să scrie şi să citească, flecarii din piețe ar fi avut argumente să pună la îndoială faptul că Nobilul Coran este Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ar fi fost un om cu ştiinţă de carte, duşmanii săi ar fi putut să-l acuze că a copiat Cartea sa (Coranul) din scrierile evreilor şi ale creștinilor, că a studiat scrierile lui Aristotel şi Platon, sau că a răsfoit „Tora”, „Zabur” şi „Injīl” şi că le-a reformulat într-un limbaj ales pentru a putea avea o anumită însemnătate.

2. „Cartea?” Da, „CARTEA” însăși dovedește Originea sa Divină. Studiați Cartea din orice perspectivă! Examinați-o! De ce nu răspundeți la provocarea Autorului, dacă îndoielile voastre sunt adevărate? Oare nu cugetă ei la Coran? Dacă ar fi el de la altcineva decât de la Allah, ar găsi în el multe nepotriviri!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 4:82]

Consecvența
Niciun autor nu a rămas consecvent în ceea ce privește învăţăturile şi predicile sale pentru o perioadă de peste două decenii. De la vârsta de patruzeci de ani, atunci când Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a primit prima revelație, şi până la vârsta de şaizeci şi trei de ani, când şi-a dat ultima suflare, el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a practicat şi a predicat islamul. În aceşti douăzeci şi trei de ani, el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a trecut prin cele mai grele necazuri ale vieţii. Orice om, în timpul unei astfel de misiuni, ar fi fost forțat de împrejurări să facă unele compromisuri „onorabile” și nu ar fi putut evita să se contrazică uneori. Nicio persoană nu poate scrie mereu în același fel, aşa cum este scris Mesajul Nobilului Coran: CONSECVENT, în întregime!

Mai mult decât atât, Nobilul Coran conţine sau menţionează mai multe aspecte legate de natura Universului, care nu îi erau cunoscute omului în acel moment, dar care, ulterior, au fost confirmate pe deplin, odată cu evoluția în descoperirile ştiinţifice – un domeniu în care o minte neinstruită s-ar fi pierdut, mai mult ca sigur, în speculații nesăbuite şi contradictorii!

Dovada evidentă
Atunci când, din nou şi din nou, câţiva cinici şi frivoli au cerut minuni de la Profetul lui Dumnezeu (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), el a descris mereu Coranul – Mesajul de la Allah Preaînaltul – ca fiind „Miracolul”. MIRACOLUL MIRACOLELOR! Iar oamenii raționali şi cu înțelegere literară şi spirituală, care sunt sinceri cu ei înşişi, recunosc şi acceptă Coranul ca pe un miracol veritabil.

„Ba ea (Cartea - Coranul) constă din versete (semne) învederate în piepturile acelora cărora li s-a dat cunoaşterea şi nu tăgăduiesc versetele Noastre decât numai cei nelegiuiţi.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 29:49]

Capitolul II
Ştiinţa şi Revelația coranică
=====================
Omagii sincere
Astăzi, există peste un miliard de musulmani în lume care acceptă fără ezitare faptul că Nobilul Coran este „Cuvântul lui Dumnezeu” şi că acesta este un „Miracol”.

De ce nu ar face-o, dacă chiar şi duşmanii declarați ai islamului recunosc din proprie inițiativă natura miraculoasă a acestei Cărți a lui Dumnezeu? Reverendul R. Bosworth-Smith spune despre Nobilul Coran în cartea sa - „Mohammed şi mahomedanismul”: (a) „UN MIRACOL AL STILULUI PUR, AL ÎNŢELEPCIUNII ŞI AL ADEVĂRULUI.”

Un alt englez, A.J. Arberry, spune în prefața traducerii sale în limba engleză a sensurilor Nobilului Coran:
(b) „DE FIECARE DATĂ CÂND AUD RECITAREA CORANULUI ESTE CA ŞI CÂND AŞ ASCULTA MUZICĂ, IAR ÎN SPATELE MELODIEI SE AUDE BĂTAIA INSISTENTĂ A UNEI TOBE, CARE ESTE ASEMENI BĂTĂII INIMII MELE.”

Aceste cuvinte şi, de fapt, toată prefața sa, sună ca și cum ar fi fost scrise de un musulman, însă, din păcate, el a murit aflându-se în afara islamului.

Un alt britanic, Marmaduke Picktall, spune în prefața sa la traducerea sensurilor Nobilului Coran:
(c) „ESTE O SIMFONIE INIMITABILĂ, AL CĂREI SUNET PĂTRUNZĂTOR ÎL MIȘCĂ PE OM PÂNĂ LA LACRIMI ŞI EXTAZ.”

Acest autor a acceptat islamul înainte de traducerea Coranului şi nu putem şti dacă a descris efectele recitării Coranului înainte sau după convertirea sa.

(d) „DUPĂ BIBLIE, ACEASTA (Coranul) ESTE CEA MAI RESPECTATĂ ŞI CEA MAI PUTERNICĂ CARTE RELIGIOASĂ DIN LUME.”

J. Christy Wilson în „Introducere în islam”, New York, 1950

(e) „CORANUL ESTE BIBLIA MOHAMEDANĂ ŞI ESTE MULT MAI RESPECTAT DECÂT ORICE CARTE SACRĂ, MAI MULT DECÂT VECHIUL TESTAMENT EVREIESC ŞI MAI MULT DECÂT NOUL TESTAMENT CREŞTIN.”
J. Shillidy D.D. în „Domnul Isus în Coran”, Surat, 1913, p.111

Putem cita cu uşurință zeci de elogii asemeni celor de mai sus. Prietenii şi duşmanii deopotrivă aduc elogii sincere Revelației finale a lui Dumnezeu – Nobilul Coran. Contemporanii lui Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) au văzut în frumusețea şi măreția acesteia atât noblețea Chemării şi a Mesajului său, cât și Semnul şi Miracolul operei lui Dumnezeu, şi au acceptat islamul. În ciuda tuturor omagiilor şi a declarațiilor, necredinciosul şi scepticul ar putea spune că toate acestea sunt sentimente subiective. În plus, ar putea căuta o scuză în pretextul că nu cunoaşte limba arabă.

El ar spune:
„Eu nu văd ceea ce vezi tu şi nici nu simt ceea ce simţi tu. De unde ştiu eu că Dumnezeu există şi că El este Cel care l-a inspirat pe Mesagerul Său, Mohammed, cu acel Mesaj minunat, Coranul? Eu nu sunt împotriva frumuseții filosofiei sale, a eticii sale practice sau a înaltei sale moralități şi sunt pregătit să admit că Mohammed a fost un om sincer şi că el a adus multe învățături frumoase pentru binele omenirii. Ceea ce nu pot accepta este ceea ce voi musulmanii susțineți cu privire la «autoritatea supranaturală a legilor pe care le-a adus.»”

Logica rațională
Pentru acest tip de mentalitate înțelegătoare și, cu toate acestea, sceptică, Autorul Cărții (Coranul) aduce diferite argumente pentru a risipi îndoielile sale. Ateii, agnosticii, cei cinici și sceptici, care cred că au un exces de cunoştinţe ştiinţifice şi care se consideră a fi niște „giganți intelectuali”, sunt făcuți să înțeleagă că, de fapt, sunt nesemnificativi.

Dar, înainte de a reda întrebarea pe care Dumnezeu le-o adresează, permiteți-mi să-mi satisfac curiozitatea:
„Voi, oameni de ştiinţă, care ați studiat astronomia şi care studiați Universul prin telescoapele voastre ca și cum aţi examina un obiect care se află în palma voastră; spuneţi-mi, cum a apărut acest Univers?”

Deşi îi lipsește perspectiva spirituală, cercetătorul este totuşi foarte generos în a-și împărtăși cunoştinţele.

El răspunde cu dragă inimă:
„Ei bine”, începe el, „cu miliarde de ani în urmă, Universul nostru era format dintr-o singură materie, iar acolo, în centrul acestei materii, a avut loc Big-Bang-ul, bucăţi imense de materie începând să zboare în toate direcțiile. Ca urmare a acelui Big-Bang, a luat naștere Sistemul nostru Solar, precum şi Galaxiile, şi, din moment ce nu există nicio rezistență în spațiu din acel moment primordial generat de explozia inițială, stelele şi planetele înaintează pe orbitele lor...”

În acest punct, am avut un déjà-vu – prietenii noştri adepți ai materialismului par să-şi fi asimilat în secret cunoştinţele lor din Surat Yā-Sin: „Iar Soarele aleargă către un sălaș al lui. Aceasta este rânduiala Celui Care este Al-‘Azīz (Invincibilul, Cel Atotputernic), Al-ʻAlīm (Atoateștiutorul, Omniscientul)! ~ Iar pentru Lună am orânduit Noi faze, până ce ea devine ca un ciorchine bătrân de palmier. ~ Nici Soarele nu se cuvine să ajungă Luna, nici noaptea nu poate să o ia înaintea zilei şi toate plutesc pe orbite (proprii).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 36:38-40]

Cercetătorul ateu continuă:
„Universul nostru este unul aflat în «expansiune». Galaxiile se tot îndepărtează de noi, într-un ritm tot mai rapid şi, odată ce vor atinge viteza luminii, nu o să le mai putem vedea. Trebuie să construim telescoape mai mari şi mai puternice cât mai repede cu putință pentru a le studia. Dacă nu, vom pierde ocazia!” „Când aţi descoperit aceste basme?”, întrebăm noi. „Nu, acestea nu sunt basme, ci adevăruri ştiinţifice!”, ne asigură prietenul nostru.

„Bine, vom accepta ceea ce susțineți, însă, când aţi descoperit aceste adevăruri?” El răspunde: „Abia ieri!”

La urma urmei, ceea ce s-a petrecut acum cinzeci de ani în istoria omenirii pare că a fost „abia ieri”. „Un arab neștiutor de carte care a trăit în deșert acum mai bine de 1400 de ani nu ar fi putut vreodată să aibă cunoştinţele tale despre «Big-Bang» şi «expansiunea» Universului, nu-i aşa?” „Nu, nicidecum!”, spune el lăudăros. „Ei bine, atunci ascultă ce spune acest Profet ummi din Inspirație Divină: „Oare nu văd necredincioşii (ateiștii şi agnosticii) că Cerurile şi Pământul au fost împreună (ca o unitate a creaţiei) şi că Noi le-am despărțit (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 21:30]

„El este Acela care a creat noaptea şi ziua, Soarele şi Luna; şi fiecare (dintre corpurile cerești) plutește pe cercul său.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 21:33]

Teoria „Big-Bang”-ului
Nu înțelegeți că termenul „necredincioşi” din primul verset menționat mai sus face referire, în mod special, la voi – cercetătorii – geografi și astronomi, care, după ce ați făcut descoperiri uimitoare şi ați transmis aceste descoperiri omenirii, ați rămas în continuare „ORBI”, ca și când nu L-ați vedea pe „AUTORUL” acestora? „Cu toată știința şi Enciclopediile noastre uităm Divinitatea, în acele laboratoare ale noastre.”, a spus Thomas Carlyle.

De unde ar fi putut un om din deșert să cunoască „adevărurile voastre” acum mai bine de 1400 de ani, dacă nu chiar de la Creatorul „Big- Bang”-ului Însuşi?

Originea vieţii
„Şi voi, biologii, care păreți să cunoașteți tot ceea ce este legat de viaţa organică și, cu toate acestea, îndrăzniți să negați existența Sursei aceste vieți, adică a lui Dumnezeu, spuneţi-mi, unde şi cum a apărut viaţa conform cercetărilor cu care vă lăudaţi?”

Asemeni astronomului „necredincios”, biologul spune:
„Ei bine, cu miliarde de ani în urmă, materia primordială din mări a început să genereze protoplasmă, din care s-a format amiba şi din aceasta s-au format toate formele de viaţă. Într-un cuvânt, toate formele de viaţă îşi au originea în mare, adică în apă!”

„Şi când ai descoperit faptul că toate organismele vii îşi au originea în apă?” Răspunsul său nu diferă cu nimic de cel al colegului său, astronomul – „Ieri!” „Ar fi putut vreun învăţat, filosof sau poet să ghicească vreodată descoperirea ta din biologie acum mai bine de paisprezece secole?” întrebăm noi, iar biologul nostru este la fel de categoric ca astronomul: „Nu, niciodată!”, spune el. „Ei bine, atunci ascultă la acest fiu al deșertului neștiutor de carte!”
„(...) şi din apă am făcut tot ce este lucru viu? Şi oare tot nu cred ei (necredincioşii, ateii şi agnosticii)?” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 21:30]

Afirmația de mai sus este dezvoltată în Cartea lui Allah (Dumnezeu):
„Allah a creat toate vietățile din apă şi unele dintre ele merg pe burtă, altele merg pe două picioare şi altele merg pe patru (picioare). Allah creează ceea ce voieşte El şi Allah este cu putere peste toate.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 24:45]

Nu va fi dificil să observați că aceste Cuvinte ale Creatorului Universului, Omniscientul și Atotputernicul, v-au fost adresate VOUĂ, oamenilor de ştiinţă, ca răspuns la scepticismul vostru de ASTĂZI. Semnificația lor reală nu putea fi cunoscută de locuitorii deșertului de acum mai bine de paisprezece secole.

Autorul (Dumnezeu Cel Atotputernic) vi se adresează în aceste versete VOUĂ, oamenii de ştiinţă. Cum puteţi să nu credeţi în Dumnezeu? VOI ar trebui să fiţi ULTIMII care neagă existența lui Dumnezeu, dar, în schimb, voi sunteţi PRIMII care fac aceasta! De ce vă lăsați conduși de ego-urile voastre, în loc să vă folosiți logica?

Şi voi, biologii, zoologii şi fizicienii care, în ciuda înțelegerii voastre uimitoare cu privire la natura lucrurilor, refuzați să recunoașteți existența unui Creator Suprem, reflectați la următoarele vorbe ale lui Allah Preaînaltul: „Mărire Celui care le-a creat pe toate perechi, din ceea ce face pământul să crească şi din ei înşişi şi din cele pe care ei nu le cunosc!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 36:36]

Semne ale lui Dumnezeu
Versetele acestei „CĂRŢI LIMPEZI”, Nobilul Coran, vorbesc de la sine. Cei care studiază Coranul au văzut Amprenta lui Dumnezeu în fiecare descoperire pe care omul a făcut-o. Acestea sunt „Semnele”, „Miracolele” de la Domnul lor Cel Generos, prin intermediul cărora le sunt eliminate îndoielile şi le este întărită credinţa: „(...) Întru aceasta sunt semne pentru cei care ştiu.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 30:22]

Ce ironie! „Cei care ştiu” sunt, de fapt, cei răzvrătiți! Cunoştinţele lor vaste au dus la creșterea mândriei și la lipsa smereniei care derivă din adevărata cunoaştere.

Conform spuselor unui francez modern:
„OBSERVAŢIA DE MAI SUS (PROPRIA SA LUCRARE) NEAGĂ IPOTEZA PREZENTATĂ DE CĂTRE CEI CARE ÎL VĂD PE MOHAMMED CA FIIND AUTORUL CORANULUI. CUM AR FI PUTUT UN OM NEȘTIUTOR DE CARTE SĂ DEVINĂ CEL MAI IMPORTANT AUTOR DIN ÎNTREAGA LITERATURĂ ARABĂ ÎN CEEA CE PRIVEȘTE MERITELE LITERARE?

CUM AR FI PUTUT EL FORMULA ADEVĂRURI ŞTIINŢIFICE PE CARE NICIO FIINŢĂ UMANĂ NU LE CUNOŞTEA ÎN ACEL MOMENT, ŞI TOATE ACESTEA FĂRĂ A FACE NICI CEA MAI MICĂ GREŞEALĂ ÎN PREZENTAREA SUBIECTULUI?!”
(a se vedea „Biblia, Coranul şi știința” de Maurice Bucaille, p.125)

Inspirația timpurie
Cel care m-a inspirat să scriu această carte - „Coranul: Miracolul Miracolelor” - a fost ambasadorul special al islamului, oratorul elocvent, Maulana ‘Abd al-‘Alīm Siddiqui. Eram doar un elev atunci când acesta a vizitat Africa de Sud în cadrul unui turneu de conferințe din anul 1934.

Printre nenumăratele sale discursuri erudite, l-am auzit vorbind despre „Contribuția musulmanilor la progresul știinţei”. Ulterior, a fost publicată o broșură cu acelaşi titlu de către Federația Mondială a Misiunilor Islamice, Karachi, Pakistan, care m-a făcut să resimt bucuria şi fiorul discursurilor auzite în adolescență. În memoria acestui mare savant al islamului, voi reproduce câteva cuvinte din ceea ce a spus Maulana cu privire la legătura dintre Nobilul Coran şi diferitele ramuri ale știinţei:

Îndemnul la cunoaștere
„Accentul pe care Nobilul Coran l-a pus pe studiul științific al Universului este un fenomen unic în literatura religioasă a lumii. Acesta ne atrage atenţia în repetate rânduri asupra diferitelor fenomene naturale din jurul nostru. De asemenea, el îi îndeamnă pe musulmani în repetate rânduri să caute cunoașterea științifică, aceasta fiind una dintre îndatoririle lor religioase. Este subliniat în repetate rânduri marele adevăr necunoscut lumii precoranice, și anume acela că totul în natură îl deservește pe om, iar acesta ar trebui să profite de acest lucru. Coranul ne îndeamnă să studiem structura şi funcţiile organismului uman, structura, funcţiile şi distribuția regnului animal, și forma, structura, funcţiile şi distribuția plantelor. Toate acestea ţin de BIOLOGIA modernă.

De asemenea, el ne îndeamnă să studiem legile naturii şi modul în care sunt influențate de energie proprietăţile generale ale materiei, iar aceste lucruri ţin de FIZICA modernă.

El ne îndeamnă să studiem proprietăţile substanțelor, atât a celor elementare, cât şi a celor compuse, precum și legile de interacțiune dintre substanțe sau acţiunea unei substanțe asupra celeilalte, toate acestea ținând de CHIMIA modernă.

Coranul ne îndeamnă să studiem structura şi compoziția minerală a scoarței terestre, straturile din care este compusă aceasta, schimbările care au loc în materia organică şi anorganică, etc., lucruri care ţin de GEOLOGIA modernă.

El ne îndeamnă să studiem caracteristicile Pământului în general, diviziunile sale fizice, precum mările, râurile, munţii, câmpiile, etc. şi mineralele, plantele şi animalele repartizate pe fiecare dintre acestea, și diviziunile sale politice, iar toate acestea ţin de GEOGRAFIA modernă.

De asemenea, ne îndeamnă să studiem cauzele alternanței dintre zi și noapte, ale schimbării anotimpurilor, ale mişcării planetelor şi ale altor fenomene, care ţin de ASTRONOMIA modernă.

El ne îndeamnă să studiem mișcările vânturilor, formarea şi evoluția norilor, producerea ploii, precum şi alte fenomene similare, care ţin de METEOROLOGIA modernă.”

Timp de secole, musulmanii au fost lideri în domeniul știinţei, iar apoi, încetul cu încetul, au început să piardă conducerea. Musulmanii au eșuat ca lideri, iar Europa materialistă a avansat, umplând golul lăsat de ei.

Mai departe, Maulana a descris contribuția adusă de musulmani după cum urmează: „Revoluția intelectuală creată de islam a fost una gigantică. Nu există niciun departament al știinţei pe care învăţaţii musulmani să-l fi lăsat nestudiat și în care să nu fi obținut poziții înalte.

Într-adevăr, islamul are drept scop ca Ummah (comunitatea musulmană) să fie o comunitate de intelectuali, iar dezvoltarea știinţei şi a tuturor celorlalte forme de învățământ este una dintre prioritățile sale. Dacă nu ar fi existat musulmanii, Europa nu ar fi cunoscut epoca Renașterii, iar știința modernă nu ar fi luat naștere. Națiunile europene care au primit cunoştinţele științifice de la musulmani au fost, de fapt, în mod indirect, ucenicii comunităţii islamice din trecut. Omenirea are o datorie față de islam pe care nu o poate plăti şi îi datorează o recunoștință care nu se poate uita.”

Elocventul orator (Maulana) şi-a încheiat expunerea cu privire la „Cultivarea știinţei de către musulmani” cu următoarele cuvinte: „Înainte de a încheia, permiteți-mi să afirm încă o dată că Ummah (comunitatea musulmană) este, fără îndoială, o creaţie a islamului, care, la rândul său, îşi are originile în Revelația Divină. Un individ poate deveni musulman numai prin credința în islam și practicarea acestuia. Islamul a stabilit că fiecare musulman are îndatorirea religioasă de a se interesa de realitatea din jurul său, deoarece cercetările ştiinţifice pot duce la cunoaşterea Creatorului. Cercetările ştiinţifice în islam nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc pentru atingerea unui scop suprem. Iar acesta este, într-adevăr, adevăratul scop al omenirii.”
„(...) Noi suntem ai lui Allah şi noi la El ne întoarcem.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 2:156]

Prelegerea mea abandonată
Am avut privilegiul de a auzi discursul de mai sus de pe buzele maestrului însuşi în anul 1934. La sfârșitul anilor ’30, am avut discursul în mâinile mele, sub forma unei broșuri. L-am memorat, făcând unele schimbări, în timp ce încă lucram la un magazin musulman. Am fost atât de entuziasmat încât am stabilit cu Colegiul Adam să le vorbesc studenților şi lectorilor acestora cu privire la acest subiect. La acel moment, nu mi-am dat seama de importanța sarcinii mele şi nici nu o voi face vreodată, deoarece șeful meu musulman m-a împiedicat să o duc la capăt. El m-a amenințat cu concedierea dacă nu-mi anulam prima prelegere publică, fapt pentru care i-am făcut pe plac. Fără îndoială, angajatorul meu era ignorant cu privire la Avertizarea lui Allah şi nici eu nu o cunoșteam prea bine.

Nu ştiu ce poziţie aş fi adoptat, dacă aş fi fost conștient de următorul avertisment:
„Spune (o, Mohammed): «Dacă părinţii voştri, fiii voştri, fraţii voştri, soţiile voastre, clanul vostru, bunurile pe care le-aţi dobândit, negoțul de a cărui lâncezire vă temeți şi locuinţele de care sunteţi mulțumiți vă sunt vouă mai scumpe decât Allah, decât Trimisul Său şi decât lupta pe Calea Lui, atunci aşteptaţi-vă să vină Allah cu Porunca Sa!» Iar Allah nu călăuzeşte neamul de nelegiuiţi!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 9:24]

Mulțumită (?) fratelui nostru timid, prima mea prelegere care ar fi trebuit să fie ținută în fața misionarilor creştini şi a preoților stagiari, prelegere pe care am planificat-o atât de meticulos, am memorat-o şi repetat-o, a fost anulată.

Probabil că astfel cariera mea de orator a fost amânată cu zece ani. Există milioane de musulmani asemeni șefului meu, care sunt îngroziți de considerentele materiale enumerate în versetul de mai sus și care nu numai că nu răspândesc mesajul islamului, dar îi împiedică şi pe alţii să facă acest lucru.

Ei vor să pară a fi cei mai pioși, însă acest lucru nu le va fi de niciun folos, pentru că Allah Preaînaltul îi descrie ca pe niște: „Necredincioşi pervertiți!”

Acceptă provocarea!
În discursul de mai sus, Maulana ne-a atras atenţia asupra îndemnurilor coranice care ne sunt adresate de a reflecta asupra biologiei, a chimiei, a fizicii, a geologiei, a meteorologiei etc. Învățați precum Maurice Bucaille, Keith Moore și sheikh Zindani au scris recent despre diferitele aspecte ştiinţifice ale Nobilului Coran. Cu toate acestea, domeniile pe care acesta le abordează sunt nenumărate.

Nobilul Coran este un ocean de cunoaștere. În această lume a progresului, învățații musulmani trebuie să accepte provocările lansate de Maulana la mijlocul anilor treizeci. Ei nu trebuie să acopere toate domeniile, ci fiecare trebuie să se ocupe de propria specialitate. Tinerii musulmani sunt dornici să primească informații, iar articolele şi broșurile pe diferite subiecte ştiinţifice urmăresc să stimuleze şi mai tare această sete de cunoaştere. Pot urma enciclopedii. In shā Allah!

În ceea ce mă privește, nu trebuie să mă scuz față de învățații musulmani pentru că nu am expus realitățile științifice din Nobilul Coran. Chiar și nemusulmanii ar trebui încurajați să exploreze Înțelepciunea profundă din Cartea lui Dumnezeu. În continuare, vă voi împărtăși natura miraculoasă a Nobilului Coran.

Coranul, Miracolul Miracolelor %D9%83%D9%8A%D9%81_%D8%A3%D8%AD%D9%81%D8%B8_%D8%A7%D9%84%D9%82%D8%B1%D8%A2%D9%86_%D8%A7%D9%84%D9%83%D8%B1%D9%8A%D9%85_%D9%83%D8%A7%D9%85%D9%84%D8%A7%D9%8B

Capitolul III
Coranul – absolut unic în ceea ce prive?te înregistrarea sa
===========================================
Nobilul Coran este absolut unic în compara?ie cu toate celelalte c?r?i religioase. Inregistrarea ?i p?strarea sa sunt miraculoase. Pentru c? Nobilul Coran are un stil complet diferit fa?? de cel uman, cei cu o viziune limitat? ?i du?manii islamului spun c? este incoerent sau ira?ional. Modelul urmat de acesta este cu siguran?? diferit. Este unic. Este miraculos. Permite?i-mi s? justific tot ceea ce spun.

Stilul uman
Toate celelalte c?r?i religioase au fost scrise dup? modelul: „A fost odat? ca niciodat?...” sau „Vulpea ?i strugurii... lupul ?i oile” ?i altele asemenea:
1. a. „LA INCEPUT (A fost odat?), Dumnezeu a f?cut Cerurile ?i P?mântul.” [Biblia, Geneza, 1:1]

b. „LA INCEPUT (A fost odat?) era Cuvântul, ?i Cuvântul era cu Dumnezeu, ?i Cuvântul era Dumnezeu.” [Biblia, Ioan, 1:1]

C. „(ACEASTA ESTE GENEALOGIA) Cartea neamului lui Isus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam (...)” [Biblia, Matei, 1:1]

2. „DUP? MOARTEA LUI MOISE, ROBUL DOMNULUI (s-a petrecut, deci a fost odat?), Domnul i-a zis lui Iosua (...)” [Biblia, Iosua, 1:1]

3. „DUP? MOARTEA LUI IOSUA (deci, s-a întâmplat, a fost odat?), fiii lui Israel au întrebat pe Domnul lor (...)” [Biblia, Judec?tori, 1:1]

4. „Pe vremea judec?torilor, A FOST (deci s-a întâmplat, a fost odat?) o foamete în ?ar? (...)” [Biblia, Rut, 1:1]

5. „ERA UN OM (a fost odat?) din Ramataim-?ofim, din muntele lui Efraim (...)” [Biblia, 1 Samuel, 1:1]

6. „DUP? moartea lui Saul (s-a întâmplat, a fost odat?), David, dup? ce b?tuse pe amaleci?i (...)” [Biblia, 2 Samuel, 1:1]

7. „Imp?ratul David era (odat?) b?trân (îi era frig), înaintat în vârst?; îl acopereau cu haine ?i nu se putea înc?lzi.” [Biblia, 1 Regi, 1:1]

8. „In cel dintâi an al lui Cirus (odat?), împ?ratul per?ilor (...)” [Biblia, Ezra 1:1]

9. „ERA (s-a întâmplat, a fost odat?) pe vremea lui Aha?vero? (...)” [Biblia, Estera, 1:1]

10. „In al treizecilea an, în a cincea zi a lunii a patra, pe când ERAM (s-a întâmplat, a fost odat?) între prin?ii de r?zboi de la râul Chebar (...)” [Biblia, Ezechiel, 1:1]

Dac? aceste exemple nu produc confuzie ?i consternare, atunci nimic nu o va face! E?ti afectat în mod iremediabil de sindromul „a fost odat?”. Ai dezvoltat o predilec?ie fa?? de pove?tile f?cute de oameni, chiar dac? acestea sunt false.

Stilul, modelul ?i povestirea în sine sunt lucrurile despre care vorbesc. Acesta este modul de gândire, felul de a vorbi ?i felul de a scrie al oamenilor.

Probabil s? a?i remarcat din versetele de mai sus c? fiecare citat este de la începutul fiec?rei C?r?i biblice; iar fiecare capitol al fiec?rei C?r?i biblice începe cu „era, s-a întâmplat.” C?uta?i ?i vede?i singuri cât de multe astfel de începuturi pute?i g?si în „Cartea C?r?ilor”, îns? trebuie s? v? avertizez c? indicele din Biblie nu v? vor ajuta. Va trebui s? o cerceta?i pagin? cu pagin?, a?a cum am f?cut-o ?i eu.

Indicele nu v? va ajuta
Am consultat indicele din dou? Biblii: prima a fost publicat? de c?tre Martorii lui Iehova – „secta cre?tin? cu cea mai rapid? cre?tere”; iar cea de a doua este „Analiza indicelui din Biblie, f?cut? de Young”. Ambele con?in peste 300.000 de înregistr?ri. Ultima dintre ele con?ine nu mai pu?in de 277 „Era…” ?i nici m?car un ”A fost odat?…”, ca în exemplele date mai sus. Pute?i ghici motivul!

Nu vreau s? v? mai pun r?bdarea la încercare. Imi dau seama c? vre?i s? mergem mai departe. A?adar, s? începem...

Era noaptea de 27 a lunii Ramadan iar Mohamed, Profetul islamului (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), se afla în pe?tera Hir?, aflat? la periferia ora?ului Mecca. El (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obi?nuia s? se retrag? acolo pentru a g?si pacea ?i pentru a reflecta.

Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obi?nuia s? î?i fac? griji pentru comunitatea lui – pentru problemele acesteia cu alcoolul, adulterul, idolatria, r?zboaiele, nedreptatea ?i cruzimea.

Prima revela?ie
In noaptea de Laylat Al-Qadr (Noaptea Puterii ?i a Destinului), Cartea lui Allah a fost deschis? pentru sufletele însetate. Gabriel (Pacea fie asupra sa!), îngerul lui Allah, a ap?rut în fa?a Profetului (Pacea fie asupra sa!) ?i i-a poruncit, vorbindu-i în limba sa matern?: „Iqr?’!”, semnificând: „Cite?te!”, „Recit?!”, „Repet?!”, sau „Spune cu voce tare!”. Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a speriat foarte tare, c?ci era în totalitate nepreg?tit pentru acest ?oc. Temându-se ?i tremurând, el (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a strigat: „M?-ana-beq?-Ri’in”, semnificând: „Eu nu ?tiu s? citesc!” Ingerul (Pacea fie asupra sa!) a repetat porunca: „Iqr?’!”, primind acela?i r?spuns de la Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).

Gabriel (Pacea fie asupra sa!) l-a îmbr??i?at cu putere ?i i-a poruncit s? citeasc? pentru a treia oar?, spunându-i:
„Cite?te! In numele Domnului t?u Care a creat (tot ceea ce exist?).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 96:1]

Atunci, Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a f?cut ceea ce i s-a cerut ?i a spus ceea ce i s-a cerut s? spun?. In acea sear?, au mai fost revelate înc? patru versete din Surat Al-’Alaq (Capitolul 96 din Nobilul Coran), care au fost repetate ?i recitate de c?tre Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), iar acestea au fost înregistrate mai târziu în Nobilul Coran.

A?i putea spune: „Tot ceea ce ne explici cu privire la Revela?ia ta coranic? nu este cu nimic diferit fa?? de celelalte exemple pe care le-a?i dat ?i despre care a?i spus c? sunt scrieri ale omului. Au fost toate acelea supuse gre?elii ?i nu au fost Divine?”

Exact! Tot ceea ce am explicat, de la „Era noaptea de 27 a lunii Ramadan…” ?i pân? la „… iar acestea au fost înregistrate mai târziu în Nobilul Coran.”, au fost propriile mele cuvinte, împrumutate din Coran, din Sunnah (Tradi?ia profetic?), din istorie ?i de la înv??a?i, pe care le-am auzit de-a lungul timpului.

Stilul Coranului nu are nicio leg?tur? cu acela al omului. Notez mai jos primele cinci versete ale primei Revela?ii transmise lui Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), pentru studiul vostru: „Cite?te! In numele Domnului t?u Care a creat (tot ceea ce exist?), ~ El l-a creat pe om din ‘alaq (cheag de sânge atârnat). ~ Cite?te! ?i Domnul t?u este Cel mai Generos! ~ Care a înv??at (scrisul) cu calemul. ~ El l-a înv??at pe om ceea ce el nu a ?tiut.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 96:1-5]

O înregistrare unic?
Orice text coranic, în limba arab? sau tradus în orice alt? limb?, va urma acela?i tipar. Nu exist? nicio îndoial? în aceast? privin??. Nu ve?i putea g?si nic?ieri în textul original sau în traducere c? Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ar fi spus: „AVEAM PATRUZECI DE ANI ATUNCI CAND AM PRIMIT PRIMA REVELA?IE.” Nu ve?i g?si nici c? „EL SE AFLA IN PE?TERA HIRA”. Nu ve?i g?si nici c? „L-A V?ZUT PE INGERUL GABRIEL”, sau c? „ERA INSP?IMANTAT”, sau cum anume a reac?ionat ?i a r?spuns atunci când a primit porunca: „Iqr?’!” De asemenea, nu vi se va spune c?, atunci când îngerul (Pacea fie asupra sa!) s-a îndep?rtat, dup? ce a completat cele cinci versete, „MOHAMMED A FUGIT ACAS?, UNDEVA LA TREI MILE LA SUD DE MECCA, LA IUBITA SA SO?IE, KHADIJAH, C?REIA I-A RELATAT CEEA CE SE INTAMPLASE, CERANDU-I S?-L ACOPERE.” Toate acestea sunt ceea ce eu numesc stilul „A fost odat?...”. Nobilul Coran nu relateaz? nimic în felul acesta, modul de relatare ?i conservare al acestuia fiind absolut unic. Pe scurt, este un stil miraculos!

In plus, spre deosebire de orice lucrare literar? a omului, unde totul începe cu începutul, primul cuvânt al Inspira?iei coranice nu este cel al primului Capitol ?i nici nu este primul verset al Nobilului Coran – ACESTA SE AFL? IN CEL DE AL NOU?ZECI ?I ?ASELEA CAPITOL AL NOBILULUI CORAN, acolo unde Autorul Divin (ALLAH CEL ATOTPUTERNIC) i-a poruncit Mesagerului S?u, Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s? îl plaseze. Nicio alt? Carte religioas? de pe P?mânt nu urmeaz? acest tipar, pentru c? nicio alt? pretins? Revela?ie anterioar? nu a fost p?strat? în forma pur? în care a fost revelat?!

Un psiholog canadian
Am avut privilegiul s? îmi împ?rt??esc gândurile cu privire la prima revela?ie trimis? lui Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), ?i anume primele cinci versete ale Surei Al-’Alaq (Capitolul 96), pe care le-a?i putut vedea mai sus, unui tân?r din Canada. L-am luat cu mine pentru a îi prezenta cea mai mare moschee din emisfera sudic?. In timp ce discutam, l-am întrebat care este ocupa?ia sa. El mi-a r?spuns c? î?i f?cea studiile post-universitare, specializându-se în psihologie.

„Psihologie?”, am întrebat ?i imediat i-am atras aten?ia asupra primelor cinci versete ale Capitolului în discu?ie. L-am întrebat cum poate s? î?i explice Mesajul ?i experien?a lui Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), având în vedere c? informa?iile pe care le-a primit îi erau necunoscute omului în acel moment, ?i nici nu erau lucruri care îl preocupau pe el (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) sau pe poporul s?u. Cum poate mintea subiectiv? a omului s? explice acest fapt? I-am cerut: „Explic?-mi asta!”, iar el mi-a spus c? nu poate. Mi-a m?rturisit c? s-a confruntat deja cu aceast? problem?. I-am spus: „In acest caz, va trebui s? îl credem pe acest om pe cuvânt.”

Apoi, am citat primele versete din Surat An-Najm:
„(Jur) Pe steaua care apune ~ Tovar??ul vostru nu este r?t?cit, nici nu este pe un drum gre?it! ~ Nu roste?te nimic dup? pofta lui! ~ El (Coranul) nu este decât o Revela?ie trimis?. ~ L-a înv??at pe el cel cu puteri deosebite.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 53:1-5]

Profetul Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus oamenilor în mod repetat:
„Spune (o, Mohammed): «Ci eu sunt doar un om, ca ?i voi! ?i mi s-a revelat mie c? Domnul vostru este un Domn Unic! (...)»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 18:110]

Tân?rul canadian mi-a r?spuns în mod politicos: „Va trebui s? cercetez aceast? problem? mai în detaliu.”

Numai când reu?im s? ne obi?nuim cu faptele prezentate în Nobilul Coran, suntem capabili s? purt?m o conversa?ie cu speciali?tii din orice ?tiin??.

Miracol al jurnalismului
Având o mare activitate, Centrul IPCI atrage o mul?ime de oameni pentru a purta discu?ii, inclusiv jurnali?tii. Atunci când am descoperit acest lucru, i-am spus unuia dintre jurnali?ti c? a? vrea s? îi prezint Nobilul Coran ca pe un „miracol al jurnalismului”. Nimeni nu a refuzat s? m? asculte. Am început cu povestea Profetului Moise (Pacea fie asupra sa!), în stilul „a fost odat?...”. Nu am avut alt? op?iune. Cu toate acestea, nu am putut prezenta în mod detaliat povestea lui „Moise ?i a papurei” ?i nici m?car detaliile cu privire la „copil?ria, mama ?i sora sa” (a se vedea Nobilul Coran, 20:38-40 ?i 28:7-13). Trebuie s? s?rim peste aceste detalii. De aceea, încep cu...

? Intâmplarea nefericit? din ora?
Moise (Pacea fie asupra sa!) a observat doi b?rba?i certându-se, unul dintre ace?tia apar?inând tribului s?u, iar cel?lalt fiind un du?man al neamului s?u.
El (Pacea fie asupra sa!) a dorit s? îl ajute pe evreu împotriva egipteanului, dar, în timpul luptei, l-a lovit prea tare pe tiran ?i acesta a murit.

Dup? aceasta, Moise (Pacea fie asupra sa!) a p?r?sit ?ara ?i a mers în de?ertul Sinai, la madiani?i. Acolo, el (Pacea fie asupra sa!) a ajutat dou? fete aflate în nevoie, oferindu-?i apoi ajutorul tat?lui lor, Ietro, în slujba c?ruia a intrat.

Dup? ce ?i-a terminat ucenicia, care a durat aproape opt ani, Moise (Pacea fie asupra sa!) a început s? se plictiseasc? de modul rustic de via??. Fiind un om care a crescut în mijlocul zgomotului ?i al agita?iei de la ora?, unde se afla printre nobili, a început s? devin? nelini?tit. De aceea, le-a cerut permisiunea de a pleca celor în casa c?rora se afla, iar Ietro, care era un om în?elept, a acceptat ?i i-a permis lui Moise (Pacea fie asupra sa!) s? plece.

? Moise (Pacea fie asupra sa!) – a pornit în c?l?torie
Moise (Pacea fie asupra sa!) a plecat împreun? cu so?ia ?i cu copiii s?i, luând cu el oile ?i caprele de la socrul s?u. Dup? un timp, a ajuns cu familia sa în Sinai. El s-a r?t?cit, iar proviziile de carne fiart? pe care le avea cu sine s-au terminat, îns? mai avea destul? matzos (pâine uscat? nedospit? a evreilor).

Problema era doar carnea. Astfel, trebuia s? sacrifice o oaie sau o capr?. Acest lucru nu era greu, îns?, era dificil de aprins un foc, lucru care cerea mult? îndemânare ?i mult timp. Evident, nu existau chibrite sau brichete în acele zile. A?adar, el amâna aceasta, sperând c? problema sa se va rezolva… Domnule Deedat, unde este miracolul promis?”, a?i putea întreba.

Pân? acum nu am oferit decât contextul acestei pove?ti. Miracolul const? în a condensa toate cele de mai sus în trei sau patru propozi?ii foarte concise. Ins?, pentru a le putea aprecia, trebuie s? v? atrag aten?ia asupra a ceea ce eu consider c? este apogeul jurnalismului.

? Pancarte de ziar
Locuiesc la aproximativ treizeci de kilometri nord de ora?ul Durban, unde se afl? biroul meu. Inainte de construc?ia autostr?zii N2, care face leg?tura cu ora?ul Durban, obi?nuiam s? conduc pe drumul aflat pe malul m?rii c?tre Durban. Acest traseu m? ducea pe lâng? amfiteatrul din Durban, aflat pe malul m?rii. La intersec?ia cu acest amfiteatru, observam în mod regulat un vânz?tor de ziare (care vindea ziarul „The Mercury Natal”). Zilnic, el avea o pancart? pe care era scris un titlu prin care s? atrag? aten?ia cump?r?torilor.

Citind iar ?i iar acea pancart?, mi-am propus s? nu cump?r ziarul în acea zi, îns?, în momentul în care îmi parcam ma?ina în centrul ora?ului Durban, trecând pe lâng? al?i vânz?tori de ziare, l-am cump?rat totu?i.

Dup? numeroase astfel de schimb?ri de decizii, am început s? m? întreb care sunt motivele acestora. Am observat c?, de?i ziarul era acela?i, pancartele erau diferite. Pe malul m?rii, pancartele erau create special pentru clientela european?, în timp ce pancartele din zona prin care am trecut erau destinate comunit??ii asiatice. Prin extensie, pancartele destinate africanilor ?i oamenilor de culoare aveau anumite adnota?ii menite s? îi determine s? cumpere acel ziar.

Directorul publica?iei ar putea inventa o pancart? destinat? tuturor celor patru grupe rasiale principale. Acesta ar fi punctul de rezisten?? al jurnalismului! F?r? îndoial?, jurnali?tii vor fi ?i ei de acord cu acest lucru. S? analiz?m Nobilul Coran din acest punct de vedere.

? O chemare universal?
Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), Profetul islamului, se afl? în Medina, înconjurat de evrei, cre?tini, musulmani, mushrikini ?i munafiqini, to?i locuitori ai aceluia?i ora?. Nobilul Profet (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) trebuie s? transmit? ve?tile sale (Revela?ia Divin?) tuturor acestor oameni atât de diferi?i. Ce ar trebui s? scrie el (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) pe propria pancart? astfel încât s? poat? atrage aten?ia tuturor acestor grupuri variate? El (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a f?cut urm?toarea afirma?ie: „Oare ai aflat tu istoria lui Moise?” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 20:9]

I?i po?i imagina agita?ia creat?? Cre?tinii ?i evreii a?teptau s? aud? ceea ce urmeaz?, dorindu-?i ca Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s? se fac? de râs, deoarece î?i spuneau, ce anume ar putea s? ?tie acest arab despre Moise (Pacea fie asupra sa!) din moment ce el este un ummi (ne?tiutor de carte). Musulmanii erau înseta?i dup? cunoa?tere, arzând de dorin?? ?i spunând: te rug?m, spune-ne tot ceea ce ?tii despre Moise (Pacea fie asupra sa!).

Mushrikinii (politei?tii) ?i munafiqinii (ipocri?ii) se preg?teau s? se bucure de aceast? dezbatere trilateral? cu privire la Moise (Pacea fie asupra sa!) între musulmani, cre?tini ?i evrei. Cu to?ii erau ochi ?i urechi! Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) continu?: „Când el a v?zut un foc (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 20:10]

Dramatic! Aproape c? po?i vizualiza scena.

Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) vorbe?te telegrafic. Au trecut aproape dou? mii de ani de la na?terea lui Isus Hristos (Pacea fie asupra sa!) pân? când cele mai mari comunit??i cre?tine ?i evreie?ti de pe fa?a P?mântului au atins perfec?iunea în domeniul publicit??ii formulând acest tip de sloganuri.

Western Union Telegraph Company spune: „Nu scrie! Telegrafiaz?!” Ce ?coal? de jurnalism a urmat Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) pentru a st?pâni aceast? art? american? de a face publicitate? El (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost f?cut s? continue: „(...) ?i a spus c?tre familia lui: «R?mâne?i (aici)! Eu v?d un foc! Poate c? o s? v? aduc un t?ciune de la el sau voi afla la foc c?l?uzire!»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 20:10]

? Dictarea stenografic?
V? rog s? compara?i cele de mai sus cu orice traducere a Nobilului Coran ?i ve?i g?si aceea?i concizie ?i economie de cuvinte. Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu a f?cut niciun fel de exerci?iu de scriere precis?. El (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) doar a rostit clar Cuvintele lui Allah, a?a cum i-au fost transmise prin intermediul arhanghelului Gabriel (Pacea fie asupra sa!). Trebuie s? ne amintim c? nu exista nicio traducere a Bibliei în limba arab? în secolul al VI-lea al erei cre?tine, atunci când Profetul (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a primit Nobilul Coran.

Acum, face?i-v? o favoare. V? rog s? compara?i Revela?ia coranic? cu povestea biblic? ce poate fi g?sit? în Cartea Exodului, capitolele 1, 2 ?i 3, care discut? despre diferite aspecte ale vie?ii Profetului Moise (Pacea fie asupra sa!), despre care am discutat aici.

Citez începutul pove?tii din Biblie:
„IAT? numele fiilor lui Israel, intra?i în Egipt; au intrat cu Iacov fiecare cu familia lui: ~ Ruben, Simeon, Levi, Iuda, ~ Isahar, Zabulon, Beniamin, ~ Dan, Neftali, Gad ?i A?er. ~ Sufletele ie?ite din coapsele lui Iacov erau ?aptezeci de toate. Iosif era atunci în Egipt.” [Biblia, Exodul, 1:1-5]

? Alegerea lui Moise (Pacea fie asupra sa!)
Sunt acestea Cuvintele lui Dumnezeu? V? rog s? compara?i aceste cinci versete biblice cu versetele din Nobilul Coran reproduse mai jos.

Pentru a continua cu nara?iunea coranic?... Moise (Pacea fie asupra sa!) î?i dorea dou? lucruri în timp ce se afla în Sinai împreun? cu familia ?i turma sa.

El (Pacea fie asupra sa!) î?i dorea s? aib? „foc” pentru a putea g?ti carnea ?i „c?l?uzire” c?tre o comunitate ospitalier? din de?ert. Allah Preaînaltul a f?cut cunoscut planul s?u.

Moise (Pacea fie asupra sa!) era preg?tit pentru misiunea sa, începând cu iluzia t?ciunelui aprins ?i pân? la realitatea focului spiritual care ardea în sufletele oamenilor de mii de ani. El (Pacea fie asupra sa!) a fost o adev?rat? c?l?uzire pentru omenire.

„Focul” pe care Moise (Pacea fie asupra sa!) l-a v?zut nu era un foc obi?nuit. Pentru el (Pacea fie asupra sa!), acesta reprezenta o scânteie de la care ar fi putut aprinde un foc sau prezen?a altor fiin?e umane de la care ar fi putut primi informa?ii ?i c?l?uzire.

„?i când a ajuns la el (la foc), a fost strigat:

«O, Moise! ~ Eu sunt St?pânul t?u! Scoate-?i înc?l??rile tale, c?ci tu te afli în valea cea sfânt?, Tuwa.»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 20:11-12]

Povestea spiritual? a lui Moise (Pacea fie asupra sa!) începe în acest punct, iar aceasta a fost na?terea sa spiritual?. In termeni biblici: „(...) Ast?zi te-am n?scut.” Acesta este modul în care Dumnezeu i-a vorbit lui David (Pacea fie asupra sa!), în Cartea Psalmilor, 2:7.

Intregul pasaj coranic de mai sus este plin de cele mai m?re?e ?i mistice semnifica?ii, care se reflect? în versetele scurte ?i ritmate din original. Atât ritmul, cât ?i semnifica?ia textului, sugereaz? misterul deosebit.

Pentru a face o compara?ie mai u?oar?, voi cita cele patru versete împreun?: „Oare ai aflat tu istoria lui Moise ~ Când a v?zut el un foc ?i a spus c?tre familia lui: «R?mâne?i (aici)! Eu v?d un foc! Poate o s? v? aduc un t?ciune de la el sau voi afla la foc c?l?uzire!» ~ ?i când a ajuns la el (la foc), a fost el strigat: «O, Moise! ~ Eu sunt St?pânul t?u! Scoate-?i înc?l??rile, c?ci tu te afli în valea cea sfânt?, Tuwa!»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 10:9-12]

Tuwa era valea situat? chiar sub muntele Sinai, unde Moise (Pacea fie asupra sa!) a primit ulterior Legea. Din punct de vedere mistic, aceasta înseamn? c? suntem supu?i la încerc?ri de-a lungul acestei vie?i lume?ti. Care alt? vale se poate l?uda c? a primit Gloria lui Dumnezeu ?i este la fel de sacr? ca muntele Sinai? In ceea ce prive?te „înc?l??rile”, acestea trebuiau scoase în semn de respect. Din nou, din punct de vedere mistic, Moise (Pacea fie asupra sa!) trebuia s? pun? deoparte interesul s?u pentru aceast? via?? lumeasc?, deoarece fusese ales de Allah Preaînaltul.

Care este p?rerea dumneavoastr??
Cum ar trebui o persoan? obi?nuit? cu tradi?iile ?i basmele s? evalueze acest elixir pur venit din Ceruri? Chiar ?i un critic simpatetic precum Thomas Carlyle, unul dintre cei mai minuna?i gânditori ai secolului trecut, nu a putut în?elege concizia sa incisiv? ?i perspicacitatea.

El a numit scrierea coranic?:
„UN TALME?-BALME? AGASANT, CONFUZ, OBOSITOR, NECIZELAT, O PROSTIE INSUPORTABIL? ...”

Necizelat:
înseamn? o compozi?ie literar? sau artistic? incorect formulat?; iar „o prostie insuportabil?”?! Dup? ce am comparat versetele coranice cu cele biblice, care este p?rerea dumneavoastr?? Inc? trebuie s? v? vorbesc despre jurnalistul care a refuzat s? recunoasc? genialitatea lui Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care dicta lucrurile f?r? nicio încercare de a interpreta sau analiza ceea ce spunea, exact a?a cum ar face un jurnalist expert de la un ziar sau revist? din zilele noastre. Aceasta nu este nimic altceva decât un miracol! Sunte?i de acord?

Coranul, Miracolul Miracolelor Quran%20tafalt2

Capitolul IV
Cartea miraculoas? a telegramelor
==========================
Nobilul Coran poate fi descris ca fiind „o Carte a telegramelor”, deoarece acesta a fost revelat într-o form? telegrafic?, aducând mesaje care r?spund la anumite chestiuni cu privire la:

1. ALCOOL ?I JOCURI DE NOROC
„Ei te întreab? despre vin (khamr ?i, prin analogie, toate b?uturile alcoolice) ?i despre maysir. Spune: «In amândou? este mare p?cat ?i sunt ?i unele foloase pentru oameni, dar în amândou? p?catul este mai mare decât folosul!» Ei te întreab? ce trebuie s? cheltuiasc? (pentru milostenie). Spune: «Ceea ce v? prisose?te (din bunurile voastre).» Astfel, Allah v? face deslu?ite Semnele Sale; poate c? voi o s? cugeta?i!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 2:219]

? Coran ?i ahadith
Versetul de mai sus este doar un exemplu al modului în care vorbe?te Allah Preaînaltul! In continuare, vom da ?i altele. Ar putea un c?ut?tor al adev?rului sincer s? fie convins într-un mod mai simplu? R?spunsul este: „Nu!” Cu toate acestea, El (Allah Preaînaltul) le spune celor nesupu?i:

„(...) Oare sunt egali orbul ?i cu cel care vede? (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 13:16]

Bineîn?eles c? nu!
Acum, compara?i Cuvintele de mai sus ale lui Allah Cel Atotputernic cu privire la „VIN” (substan?e ame?itoare) cu termenii folosi?i de Mesagerul S?u ales, Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), F?R? A UITA c? atât versetul de mai sus (2:219), cât ?i relat?rile de mai jos, au fost rostite de c?tre Profet (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ?i înregistrate de c?tre companionii s?i (Allah s? fie mul?umit de ei!):

?Abd Allah ibn ?Omar (Allah s? fie mul?umit de el!) a relatat c? Mesagerul (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a blestemat pe to?i cei care s-au asociat în vreun fel cu producerea ?i consumul oric?rui tip de substan?? ame?itoare: „Allah a blestemat vinul, pe cel care-l bea, pe cel care-l serve?te, pe cel care-l vinde ?i pe cel care-l cump?r?, pe cel care-l preseaz?, pe cel pentru care este presat, pe cel care-l transport? ?i pe cel c?ruia îi este transportat.” (Abu Dawud)

De asemenea, Mesagerul lui Allah (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Orice substan?? ame?itoare ?i tot ceea ce provoac? ame?eal? care este interzis într-o cantitate mare, este (de asemenea) interzis într-o cantitate mic?.” (Ibn Majah)

Nu exist? niciun fel de scuz? în islam pentru a consuma chiar ?i o cantitate mic? de alcool, indiferent de situa?ie, chiar dac? aceasta intr? în contradic?ie cu ceea ce Pavel l-a sf?tuit pe Timotei: „S? nu mai bei numai ap?, ci s? iei ?i câte pu?in vin, din pricina stomacului t?u ?i din pricina deselor tale îmboln?viri.” [Biblia, 1 Timotei, 5:23]

De asemenea, aceasta este în contradic?ie cu sfatul batjocoritor ?i amuzant al lui Solomon (Pacea fie asupra sa!) de a folosi substan?ele ame?itoare pentru a subjuga comunit??ile cucerite: „Da?i b?uturi tari celui ce piere, ?i vin, celui cu sufletul am?rât; ~ Ca s? bea s?-?i uite s?r?cia ?i s? nu-?i mai aduc? aminte de necazurile lui.” [Biblia, Proverbe, 31:6-7]

Pentru a nu uita, v? invit s? privi?i din nou la textul coranic ?i la cuvintele Profetului (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) de mai sus. Va trebui s? fi?i de acord cu faptul c? acestea au un stil, o sublimitate ?i o structur? complet diferite, de?i au fost articulate de acelea?i buze.

2. LUNA NOU?
„Te vor întreba despre lunile noi. Spune (o, Mohammed): «Ele servesc oamenilor pentru a socoti timpul ?i pentru pelerinaj (...)»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 2:189]

?Abd Allah Yusuf ?Ali a spus:
„Existau tot atât de multe supersti?ii legate de Luna Nou? precum exist? ast?zi. Ni s-a spus s? nu lu?m în considerare astfel de supersti?ii. Atunci când calendarul lunar este folosit ca m?sur? de timp, Luna Nou? este unul dintre cele mai minunate semne, pe care oamenii îl a?teapt? cu mare entuziasm. S?rb?torile musulmanilor, a?a cum este pelerinajul, sunt fixate în func?ie de apari?ia Lunii Noi.”

3. CARITATE
„Te întreab? ce s? cheltuiasc? (o, Mohammed!). Spune-le: «Ceea ce cheltui?i voi din bunuri trebuie s? fie pentru p?rin?i, pentru rude, pentru orfani, s?rmani ?i drume?i (nevoia?i). ?i orice bine pe care îl face?i, Allah îl cunoa?te!»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 2:215]

?Abd Allah Yusuf ?Ali a spus:
„Trei întreb?ri se ridic? cu privire la caritate:
(a) Ce ar trebui s? oferim?
(b) Cui ar trebui s? oferim?
(c) Cum ar trebui s? oferim?

Ce ar trebui s? oferim drept caritate?
R?spunsul îl g?sim aici: ofer? orice este bun, folositor, de ajutor, valoros. Po?i oferi bani sau doar o mân? de ajutor; poate fi un sfat sau un cuvânt bun: «ORICE BINE FACI» este caritate. Ins?, dac? oferi doar ceea ce nu î?i este de niciun folos, aceasta nu este caritate. Acela?i lucru este valabil dac? oferi ceva cu o inten?ie rea (spre exemplu o sabie dat? unui nebun, bani da?i cuiva despre care ?tii c? este corupt etc.) ACEASTA NU ESTE CARITATE, CI UN DAR BLESTEMAT.

Cui ar trebui s? oferim caritate?
Poate fi tentant s? ob?inem laudele oamenilor prin oferirea unui cadou despre care se va vorbi, îns?, ai îndeplinit nevoile persoanei c?reia i-ai oferit acel lucru? Dac? nu, E?TI O PERSOAN? CARE II IN?AL? PE CREDITORI, iar aceasta nu este caritate!

Nu uita: fiecare cadou este judecat dup? caracterul s?u altruist. Gradul de nevoie de acel lucru este un alt factor pe care trebuie s? îl iei în considerare; dac? nu ?ii cont de acest lucru, atunci este ceva egoist în spatele gestului t?u.

Cum ar trebui s? oferim?
Atât timp cât caritatea este oferit? de dragul lui Allah Preaînaltul, aceasta va distruge orice fel de preten?ii, laud? ?i nesinceritate.

4. DUH
„Te întreab? (o, Mohammed) despre Duh. Spune: «Duhul este din Porunca Domnului meu!» Iar vou? (o, oameni) nu v-a fost dat? decât pu?in? ?tiin??.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 17:85]

Trebuie s? subliniez faptul c? RECITAREA NOBILULUI CORAN NU SE ASEAM?N? CU CEA A NICIUNEI ALTE C?R?I DE PE P?MANT. ACESTA VORBE?TE DIRECT ?I LA OBIECT. NU EXIST? NICIUN FEL DE „DAC?” SAU DE „DAR”, NICIO OCOLIRE A ADEV?RULUI, NICIUN FEL DE DEVIERE DE LA SUBIECT. In întreaga Carte, nu ve?i g?si niciun fel de scenariu care s? se poat? num?ra printre „cele mai bune romane” sau pe care s? se poat? baza un film precum „Decalogul”, „Samson ?i Dalila” sau „David ?i Bat?eba”. In acest sens, Biblia este Cartea scris? pentru pl?cerea cititorului. Totul acolo este destinat transmiterii u?oare!

De asemenea, doresc s? le amintesc cititorilor mei c? pot cerceta oricât doresc, deoarece nu vor g?si nic?ieri în interiorul Nobilului Coran, nici m?car pe coperta acestuia, numele mamei sau al tat?lui lui Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Nu vor descoperi numele so?iilor sau ale fiicelor sale ?i nici pe cele ale preaiubi?ilor s?i companioni (Allah s? fie mul?umit de ei!). Acest lucru este uimitor! Cu toate acestea, pute?i g?si un întreg Capitol dedicat Mariei, mama lui Isus Hristos (Pacea fie asupra lor!)...

Surat Mariam, sau Maria, Capitolul 19 al Nobilului Coran. Isus (Pacea fie asupra sa!) este men?ionat în Cartea lui Allah de nu mai pu?in de dou?zeci ?i cinci de ori, în timp ce numele Profetului Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) apare doar de cinci ori. Care este motivul? Sunt Isus ?i mama sa (Pacea fie asupra lor!) mai importan?i decât Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ?i mama sa? Nu, deloc! Atunci, care este motivul acestei diferen?e? Faptul c? integritatea lui Isus ?i cea a mamei sale (Pacea fie asupra lor!) au fost puse la îndoial?.

Existau nenum?rate acuza?ii false, insinu?ri ?i aluzii împotriva lor care trebuiau clarificate. De aceea, povestea anun?ului, a conceperii imaculate ?i a na?terii lui Isus (Pacea fie asupra sa!) trebuia înregistrat?. Nimeni nu ?i-a pus vreodat? întreb?ri cu privire la genealogia Profetului islamului (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ?i, de aceea, niciun cuvânt nu a fost risipit în Nobila Carte cu privire la na?terea Profetului (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ?i la genealogia sa. Coranul nu este o biografie a lui Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)! Acest fapt este greu de în?eles pentru necredincio?i.

Permite?i-mi s? v? ofer un exemplu în plus de comunicare telegrafic? din Nobilul Coran cu privire la Ziua Judec??ii sau Sfâr?itul Timpului, ?i anume...

5. CEASUL FINAL
„Ei (meccanii) te vor întreba (o, Mohammed) despre Ceas: «Când va veni el?» Spune: «Numai la Domnul meu este ?tirea despre el. Numai El îl va descoperi la timpul lui. Va fi el greu pentru Ceruri ?i P?mânt ?i nu va veni asupra voastr? decât pe nea?teptate.» (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 7:187]

Versetul de mai sus este interesant de comparat cu întreg capitolul treisprezece al Evangheliei dup? Marcu, care se folose?te de toate cele treizeci ?i ?apte de verste pentru a ajunge la aceea?i concluzie pe care o aduce o singur? ayah (verset) din Coran. Acesta este un test simplu prin care putem distinge între o carte f?cut? de om ?i una care reprezint? Cuvântul lui Allah Preaînaltul. Ve?i putea observa c? Nobilul Coran nu con?ine nici cuvinte preten?ioase ?i nici vorbe f?r? rost.

Multe alte exemple pot fi date din Cartea lui Allah Preaînaltul pentru a demonstra c? stilul acesteia nu se aseam?n? cu cel al omului ?i c? este într-adev?r o Carte unic?. Pe aceast? tem?, ar putea fi scris? o întreag? carte. Cu toate acestea, vom încheia acest capitol oferindu-v? un ultim exemplu din Nobilul Coran. Este un Capitol clasic ?i scurt, format din doar patru versete.

Toate cele patru versete cuprind un num?r mai mic de cuvinte decât oricare dintre versetele redate mai sus: „Spune (o, Mohammed): «El este Allah, (Al) Ahad (Unul ?i Unicul, Cel care nu are partener ?i în afar? de care nu exist? alt? divinitate, Unicul în Sinele S?u Divin, în Atributele ?i Ac?iunile Sale. El este Indivizibil ?i nu trei în unul, a?a cum spun cre?tinii). ~ Allah As-Samad (Cel care I?i este Sie?i de ajuns, Cel care este Perfect în Slava ?i Onoarea Sa, în Atributele Sale, în Cunoa?terea Sa, în Puterea Sa, Care nu are nevoie de nimic de la crea?iile Sale, dar de Care întreaga crea?ie are nevoie, iar El nici nu m?nânc?, nici nu bea ?i nici nu moare)! ~ El nu d? na?tere ?i nici nu este n?scut ~ ?i nu este nimeni egal sau comparabil cu El!»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 112:1-4]

In continuare, voi oferi propria mea observa?ie cu privire la ceea ce am discutat mai sus.

6. TESTUL ACID AL TEOLOGIEI
Conform Mesagerului lui Allah (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), este universal acceptat faptul c? orice musulman care recit? cele patru versete de mai sus de trei ori va avea parte de acelea?i binecuvânt?ri ca atunci când a citit întregul Coran. Ce anume face ca aceast? Sur? (Capitol) mic? s? fie atât de nepre?uit?? Nu este nici sunetul, nici melodia acestei simfonii inimitabile ceea ce mi?c? oamenii pân? la extaz ?i lacrimi, ci Mesajul ei, acel test acid al religiei care îi ofer? un statut atât de înalt ?i de sublim.

Nu exist? nicio teologie sau concept de Dumnezeu care s? se afle în concordan?? cu aceste patru versete, care reprezint? piatra de încercare a cunoa?terii lui Allah Preaînaltul. Cu ajutorul lor, po?i s? accep?i sau s? respingi ideea de Dumnezeu sau s? deosebe?ti binele de r?u. Acestea sunt exact ca pietrele de încercare folosite de bijutieri pentru testarea aurului. Intreab? un bijutier cum func?ioneaz? piatra de încercare... Atunci, cum a ap?rut piatra noastr? de încercare coranic??

Din „computerul principal”
Aranjamentele erau în toi pentru vizita mea în Zambia, în cadrul unui turneu de conferin?e de la mijlocul anului 1975. Am primit un telefon de la Lusaka prin care mi se spunea c? mi-a fost trimis un bilet de avion la Durban, pe care îl puteam ridica de la sediul South African Airways. Am mers la birourile companiei aeriene ?i m-am apropiat de ghi?eul de informa?ii, unde i-am spus b?rbatului de serviciu c? am venit s? ridic un bilet care mi-a fost trimis din Lusaka. Mi-a spus s? merg la una dintre femeile aflate în semicerc, fiecare dintre ele având un computer în fa?a sa. Cum multe dintre ele erau deja ocupate cu al?i clien?i, am întrebat: „La care dintre ele?” Func?ionarul era în mod cert iritat, î?i freca mâinile ?i mi-a spus t?ios: „Oricare!”, indicând cu degetul înspre femeile a?ezate.

In acel moment, nu am putut în?elege motivul pentru care acest b?rbat, care în alte situa?ii era un gentleman, a devenit ar??gos la auzul umilei ?i inocentei mele întreb?ri. M? a?teptam s? primesc o list? lung? cu oferta de bilete. Mai trecusem prin asta, a?a c? nu m? puteam în?ela în ceea ce anticipam. M? întrebam cum era posibil ca oricare dintre aceste femei s? aib? biletul meu.

Ins?, tonul iritat al vocii b?rbatului m-a obligat s? caut în alt? parte informa?ia dorit?, urmând indica?iile sale.

Sfios, m-am apropiat de prima persoan? care p?rea s? fie liber? ?i i-am explicat situa?ia, spunându-i c? am fost informat c? un bilet m? a?tepta pentru a îl ridica. M-a întrebat care este numele meu, iar eu i l-am spus pe litere. In acest timp, ea a început s? scrie pe tastatura aflat? în fa?a ei ?i s?

priveasc? ecranul în timp ce scria. Din pozi?ia în care m? aflam, nu puteam vedea ceea ce scria pe ecran. Ea a încuviin?at din cap ?i a spus: „Da.”, sugerând c? a g?sit ceea ce c?uta. I-am spus c? vreau s? p?r?sesc Durban pentru a ajunge la Johannesburg mar?i diminea?a. Ea mi-a oferit un zbor la ora 18:00, pe care l-am acceptat, dup? care a mai scris câteva cuvinte pe tastatur?. I-am spus apoi c? a? vrea s? p?r?sesc Johannesburg pentru a ajunge la Lusaka în jur de ora 15:00 a zilei urm?toare. Acestea erau instruc?iunile primite de la gazdele mele, deoarece î?i doreau ca ziarele ?i televiziunile s? retransmit? venirea mea. Ea a mai scris câteva cuvinte ?i m-a întrebat dac? vreau s? merg la Lusaka trecând prin Gabraone sau Maputo. I-am spus c? nu conteaz?, atât timp cât ajung la destina?ie miercuri la ora 15:00. Ea a tastat din nou ?i, privind ecranul, mi-a spus: „Imi pare r?u, îns? ave?i rezervarea f?cut? la compania Zambian Airlines ?i nu putem s? v? transfer?m biletul la nicio alt? companie de zbor, deoarece nu putem s? contact?m Zambian Airline ast?zi, fiind închis din cauza unei s?rb?tori na?ionale existente în acea ?ar?.”

De aceea, mi s-a cerut s? revin în ziua urm?toare. Foarte interesant, m-am gândit, îns? am fost profund dezam?git, deoarece, de?i aproape c? ob?inusem biletul, totu?i, nu s-a întâmplat asta. Inc? îmi imaginam c? acea femeie avea biletul meu într-un sertar al biroului ei.

Ignoran?a a fost îndep?rtat?
In nedumerirea mea, am întrebat-o: „De unde ai primit toate aceste informa?ii?” Ea mi-a r?spuns: „Din computerul principal aflat în Johannesburg.” Ea a fost dr?gu?? ?i mi-a explicat în continuare c? fiecare computer din ?ar? cu terminale similare are acces la acel computer printr-o simpl? ap?sare a unui buton. Am întrebat-o ce s-ar fi întâmplat dac?, în timp ce încerca s? îmi fac? o rezervare la zborul de la ora 18:00 c?tre Johannesburg, ar mai fi r?mas doar un loc liber, iar alte terminale încercau s? ia acel loc. Ea mi-a r?spuns c?

primul care a cerut acel loc l-ar fi primit, iar restul ar fi primit un r?spuns negativ. I-am mul?umit ?i am p?r?sit cl?direa aeroportului.

In drumul de întoarcere c?tre propriul birou, mintea mea a început s? se umple de idei. Deci asta s-a întâmplat, m-am gândit, referindu-m? la wahy (Revela?ia lui Allah trimis? lui Mohammed – Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa! – Mesagerul ales, care a sosit din „Computerul principal” - TABLA P?STRAT?): „Ba nu (Coranul nu este a?a cum pretinde?i voi, o, idolatri de la Mecca, c? este magie sau poezie)! Cu adev?rat, acesta este un Coran Glorios, ~ (Care este) P?strat pe Al-Lauh Al-Mahfuz (Tabla p?strat?, de orice denaturare ?i modificare).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 85:21-22]

Aceast? „Tabl?” nu este asemeni celei a Profetului Moise (Pacea fie asupra sa!), o tabl? din piatr? care a fost folosit? pentru a inscrip?iona cele zece porunci. Nu este nici asemeni celor pe care profesorii le folosesc în ?coli, numite „table negre” sau „table albe”. De asemenea, nu este o tabl? ce apare pe ecranul unui computer. Este Tabla lui Allah Preaînaltul, pe care El Insu?i a p?zit-o ?i a protejat-o. A nu se în?elege c? aceasta ar fi din vreun material, deoarece nu este f?cut? nici din piatr?, nici din metal, ci ESTE SPIRITUAL?! Cum este posibil? Putem doar s? ne imagin?m...

Cre?tinii din Najran
In timp ce islamul avea un punct de sprijin puternic în Medina, reputa?ia Mesagerului lui Allah (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a devenit cunoscut? în întreaga Peninsul? Arabic?. O comunitate de cre?tini arabi care locuia în Najran, localitate aflat? în apropierea Yemenului, a auzit c? un arab din Peninsula Arab? pretindea primirea Inspira?iei Divine ?i se autoproclama purt?torul de cuvânt al lui Dumnezeu – un Profet. Astfel, o delega?ie a fost trimis? la Medina pentru a îl examina pe Profet (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ?i pentru a testa cuno?tin?ele acestuia cu privire la Dumnezeu ?i religie în general.

La sosirea în Medina, ei au fost g?zdui?i în Masjid An-Nabawi (moscheea Profetului): o construc?ie simpl?, cu pere?i din chirpici ?i cu un acoperi? f?cut din frunze de palmier. Cre?tinii au mâncat ?i au dormit în moschee, purtând discu?ii cu Mesagerul lui Allah (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) timp de trei zile ?i trei nop?i. Detaliile dialogului lor pot fi g?site în c?r?ile de ahadith.

In timpul discu?iilor, purt?torul de cuvânt al cre?tinilor l-a întrebat pe Profet (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), printre altele: „Acum spune-ne, o, Mohammed, care este conceptul t?u cu privire la Dumnezeu?” Profetul (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu a ezitat, c?utându-?i cuvintele, a?a cum ar fi f?cut oricare dintre noi dac? nu ar fi avut r?spunsul preg?tit. Pentru a vorbi, Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a ap?sat „butonul s?u spiritual”, la fel cum f?cuse ?i doamna din biroul de la aeroport atunci când folosise „computerul principal”.

El (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a c?utat r?spunsul la Allah Preaînaltul, prin intermediul „TABLEI P?STRATE”, „computerul principal” al cunoa?terii revelate. El (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a întrebat înainte de a r?spunde: „O, Domnul meu, ce s? le r?spund?”, iar r?spunsul a fost: „Spune (o, Mohammed): «El este Allah, (Al) Ahad (Unul ?i Unicul, Cel care nu are partener ?i în afar? de care nu exist? alt? divinitate, Unicul în Sinele S?u Divin, în Atributele ?i Ac?iunile Sale. El este Indivizibil ?i nu trei în unul, a?a cum spun cre?tinii). ~ Allah As-Samad (Cel care I?i este Sie?i de ajuns, Cel care este Perfect în Slava ?i Onoarea Sa, în Atributele Sale, în Cunoa?terea Sa, în Puterea Sa, Care nu are nevoie de nimic de la crea?iile Sale, dar de Care întreaga crea?ie are nevoie, iar El nici nu m?nânc?, nici nu bea ?i nici nu moare)! ~ El nu d? na?tere ?i nici nu este n?scut ~ ?i nu este nimeni egal sau comparabil cu El!»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 112:1-4]

Dup? ce a rostit aceast? formul? a purit??ii credin?ei, discu?ia a redevenit una obi?nuit?. Niciunui arab care îl auzea nu îi putea sc?pa diferen?a în ceea ce prive?te tonul ?i intensitatea dintre cele dou? discursuri. Cuvintele de mai sus nu erau cuvintele Profetului (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), ci erau Cuvintele lui Allah Preaînaltul. Ele au fost puse, în mod literal, în gura lui. In timp ce le recita, Profetul (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) era folosit doar ca purt?tor de cuvânt al lui Allah Preaînaltul, la fel ca vocea „vorbitorului” de la radio. Aceste date au fost programate chiar în interiorul s?u, fiind puse în mintea ?i inima sa cu zece ani mai înainte în Mecca, în circumstan?e identice.

In acea perioad?, el (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) era provocat de c?tre evrei, care încercau s? îl p?c?leasc?, punându-l s? vorbeasc? despre „Identitatea ?i Genealogia lui Dumnezeu”, la fel cum au f?cut ?i fariseii din trecut, care i-au cerut acela?i lucru lui Isus (Pacea fie asupra sa!), Mesia lor cel mult a?teptat.

Cele de mai sus reprezint? un exemplu perfect al modului în care Allah Cel Atotputernic a trimis Revela?ia Mesagerului S?u ales – prin inspira?ie verbal? – ?i al modului în care Mesagerul S?u (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a protejat ?i a p?strat Mesajul primit, precum ?i modul în care Profetul (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a transmis Mesajul ?i modul în care noi, urma?ii Profetului (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), trebuie s? ni-l însu?im pentru a-l putea folosi de fiecare dat? când este nevoie.

In literatura religioas? a lumii, nu exist? nimic care s? poat? fi comparat m?car cu acest scurt Capitol (Surat Al-Ikhlas), citat mai sus! Dac? acest Capitol este testul acid al tehnologiei - Cuvântul concentrat al lui Dumnezeu, atunci restul textului coranic este explicarea acestuia, prin care putem descoperi Calit??ile lui Dumnezeu ?i evita capcanele în care oamenii ?i na?iunile precedente au c?zut în mod repetat, în încercarea lor de a în?elege conceptul de Dumnezeu.

Coranul, Miracolul Miracolelor 467_18908_1088164429

Capitolul V
Dumnezeu – Unic în ceea ce prive?te Numele ?i Atributele Sale
===============================================
Dumnezeu Cel Atotputernic este absolut Unic în ceea ce prive?te Numele ?i Atributele Sale. El nu poate fi comparat în niciun fel cu nicio persoan? sau lucru dintre cele pe care le cunoa?tem sau pe care ni le putem imagina.

In ultimul verset al Surei citate în capitolul precedent, ni se spune:
„El nu d? na?tere ?i nici nu este n?scut ~ ?i nu este nimeni egal sau comparabil cu El.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 112:4]

Atunci, cum am putea s? Il cunoa?tem? R?spunsul este: prin intermediul Numelor ?i al Atributelor Sale.

Revela?ia Sa final?, Nobilul Coran, ?i Tradi?ia Profetic? ne ofer? nou?zeci ?i nou? de Atribute ?i Nume ale lui Allah, pe lâng? Numele ALLAH! Aceste nou?zeci ?i nou? de Nume ?i Atribute sunt numite Asma’ al-husna (Cele mai frumoase Nume), iar acestea se reg?sesc de-a lungul întregului text coranic ?i în Tradi?ia Profetic?, asemeni unui colier frumos de perle cu un pandantiv mirific: Allah.

Mai jos, pute?i g?si o bucat? din acest colier:
„El este Allah, afar? de care nu este alt Dumnezeu, Al-Malik (Suveranul, Regele tuturor), Al-Qudd?s (Cel Sfânt, Cel Preaînalt), As-Sal?m (Cel care este liber de orice imperfec?iune), Al-Mu’m?n (Cel care îi încearc? pe Profe?i cu miracole ?i semne, D?t?torul de siguran??), Al-Muhaymin (Cel care vegheaz? asupra crea?iei Sale), Al-‘Az?z (Invincibilul, Cel Atotputernic), Al-Jabb?r (Cel a C?rui Voin?? va domina întotdeauna ?i în Fa?a C?ruia toate creaturile se supun), Al-Mutakabbir (Cel care este Mândru de M?re?ia Sa). Sl?vit ?i Suprem este Allah, mai presus de ceea ce ei Ii asociaz? ca parteneri. ~ El este Allah: Al-Kh?liq (Creatorul), Al-B?ri’ (Cel care îi ofer? crea?iei Sale forma cea mai potrivit?, în concordan?? cu misiunea pe care fiecare creatur? o va primi), Al-Musawwir (D?t?torul de forme). Lui Ii apar?in Al-Asma’al-Husna (cele mai frumoase Nume). Toate Cele care sunt în Ceruri ?i pe P?mânt Il sl?vesc pe El (ele sl?vesc Numele lui Allah prin cuvinte care neag? orice fel de imperfec?iune). El este Al-‘Az?z (Invincibilul, Cel Atotputernic), Al-Hak?m (Preaîn?eleptul).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 59:23-24]

Cele mai frumoase Nume
In cele dou? versete citate mai sus, putem num?ra treisprezece dintre cele nou?zeci ?i nou? de Nume ?i Atribute ale lui Allah Preaînaltul care se g?sesc în Nobilul Coran. Chiar ?i cel mai mare ?i du?m?nos oponent al islamului va fi for?at s? admit? c? aceste Nume ?i Atribute sunt frumoase ?i unice, chiar dac? ele sunt traduse din arab?. In limba arab?, aceste cuvinte, precum ?i construc?ia lor, sunt absolut inimitabile ?i sublime.

Cum ar fi putut un ummi, o persoan? ne?tiutoare de carte, care provenea dintr-o na?iune neînv??at?, s? n?scoceasc? o asemenea rapsodie a lui Dumnezeu acum mai bine de o mie patru sute de ani? Trebuie s? ne amintim c?, în acea perioad?, nu existau enciclopedii sau tratate pe care Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s? le fi putut consulta ?i c? el locuia în mijlocul unui de?ert din Peninsula Arabic?. A?adar, unde ar fi putut Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s? g?seasc? aceast? comoar? a teologiei? El (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Totul mi-a fost oferit de c?tre Allah prin Inspira?ie!”

Cum altfel am putea explica acest fapt? Ar fi un bun experiment s? le cerem celor mai înv??a?i dintre prietenii no?tri înv??a?i s? ne spun? câteva dintre Atributele lui Allah. V? asigur c?, în ciuda cunoa?terii lor, profesorii de teologie sau doctorii în ?tiin?ele Divine nu vor putea s? numeasc? nici m?car o duzin?. In?elep?ii lumii ar spune: „Vede?i voi, Mohammed a fost un geniu ?i un geniu poate excela de zece ori mai mult decât noi!” La aceasta, noi le r?spundem: „Este adev?rat c? un geniu poate face lucrurile de zece ori mai bine decât noi. Profetul (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ne-a oferit nou?zeci ?i nou? de Nume ?i Atribute, dar, ceea ce transform? aceast? list? în ceva MIRACULOS ?i DIVIN, este faptul c? unul a r?mas în afara ei!” Ne referim la cuvântul „Tat?”, iar acesta este un Miracol!

Tat?l din Ceruri
In lista noastr? uman?, nicio persoan? nu va uita s? rosteasc? cuvântul TAT? printre aceste Nume ?i Atribute. Miracolul din lista lui Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu este reprezentat de aceste „nou?zeci ?i nou?” de nume, ci tocmai de numele care nu este pomenit în Coranul adus de el. Cuvântul „Tat?” drept Atribut al lui Dumnezeu i-a fost fluturat în fa?? de-a lungul tuturor celor dou?zeci ?i trei de ani ai Profe?iei sale. El (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a evitat, l?sându-l în afara vocabularului s?u (în mod inten?ionat sau neinten?ionat) pentru mai mult de dou? decenii, fapt pentru care acest termen nu face parte din teologia islamic?.

Ave?i tot dreptul s? m? întreba?i: „Dar ce se întâmpl? cu rug?ciunea cre?tinilor, Tat?l Nostru?” Da, ce este cu ea?! Cite?te-o, domnule Deedat! De aceea, am citit: „Tat?l nostru carele e?ti în Ceruri, sfin?easc?-se Numele T?u, vie Imp?r??ia Ta, fac?-se Voia Ta, precum în Cer, a?a ?i pe P?mânt...”

„Ce este gre?it la aceasta?”, m? ve?i întreba. „Nimic!” Atunci, de ce sunt musulmanii atât de alergici la ea? Eu nu sunt atât de înver?unat împotriva ei, a?a cum sunt cre?tinii împotriva rug?ciunilor noastre. Trebuie s? recunoa?tem c? aceast? rug?ciune este una frumoas?, dar cuprinde anumite deficien?e.

Vede?i dumneavoastr?, copilul meu nu ar putea niciodat? s? înve?e Numele lui Dumnezeu din aceast? rug?ciune. Care este Numele S?u? In cele dou?zeci ?i ?apte de C?r?i ale Noului Testament, Numele lui Dumnezeu nu apare nici m?car o dat?! Cuvântul „Tat?” este folosit aici ca un substitut. Acesta nu este Numele S?u, unul care s? însemne Domn, Dumnezeu, Creator, Inzestr?tor... „Tat?l Cel Iubitor din Ceruri” sau „O, Tat?l Nostru ceresc” etc... Noi, musulmanii, avem o problem? cu conota?ia cuvântului „Tat?”.

Singurul Fiul n?scut etc.
In teologia cre?tin?, acest cuvânt simplu ?i inocent - „Tat?” - a dobândit o nou? semnifica?ie. Acest nou sens este, conform cre?tinilor, acela de Cel care l-a n?scut pe fiu, pe Isus (Pacea fie asupra sa!), ?i îl g?sim în propriul catehism. – Isus (Pacea fie asupra sa!) este „Dumnezeu adev?rat din Dumnezeu adev?rat, n?scut, iar? nu f?cut...” (Crezul cre?tinilor). Dac? aceste cuvinte au vreun sens, care ar fi acela? Desigur, ele semnific? ceea ce afirm?! Dumnezeu are mai mul?i fii conform Sfintei Biblii: Adam, Israel, Efraim, David, Solomon etc... Ins?, to?i ace?tia sunt fii metaforici. Allah Cel Atotputernic, Creatorul ?i Sus?in?torul, este, în mod metaforic, Tat?l fiec?rei creaturi a Sa; al fiec?rui animal ?i al fiec?rei fiin?e de pe aceast? planet?: îns?, conform cre?tinilor, cazul lui Isus (Pacea fie asupra sa!) este diferit. El este N?SCUT, iar nu F?CUT. Conform islamului, aceasta este cea mai abominabil? afirma?ie, aceea de a Ii atribui lui Dumnezeu o natur? animal?: func?ia animalului cea mai inferioar? a actului procrea?iei!

Semnifica?iile se modific?
La început, cuvântul „Tat?” folosit pentru Allah nu purta cu sine niciun fel de asociere blasfematoare, îns? cuvintele î?i schimb? semnifica?iile cu timpul. V? voi oferi doar dou? astfel de exemple: „tovar??” ?i „gay”.

„Tovar??”: la origine, acesta este un cuvânt frumos ?i inocent, însemnând prieten, asociat sau camarad; termen derivat de la termenul fran?uzesc „camarade”, semnificând ?i coleg de camer? sau tovar?? de arme, cu care se împarte aceea?i camer?. Ins?, în zilele noastre, acest cuvânt s-a schimbat semnificativ, devenind în accep?iunea majorit??ii „comunist, un membru al partidului leninist-marxist” sau orice persoan? radical?, considerat? a fi un revolu?ionar subversiv, care ar trebui s? fie eliminat ca o plag? sau ca un parazit. Dac? un prieten ?i s-ar adresa în zilele noastre cu numele de „TOVAR??” în Statele Unite ?i-ar putea pune în pericol cariera, ?i chiar via?a!

„Gay”: Ce este gre?it cu acest cuvânt? Nimic! Am înv??at acest cuvânt la începutul parcursului meu ?colar, ca fiind ceva caracterizat de bucurie ?i emo?ie; o persoan? bucuroas?.

Am fost înv??at s? cânt:
„DOMNI AMABILI ?I DOAMNE GAY CARE V? AMUZA?I PE MUNTE IN ZORI DE ZI.”

Am uitat rima acestui poem. Aici, ceea ce în?eleg prin acest termen – „gay” – este bucurie ?i voio?ie. Nu am avut nici cea mai mic? b?nuial? c?, într-o zi, un astfel de cuvânt inofensiv, pe care copiii îl înv??au la ?coal?, va putea dobândi o semnifica?ie atât de obscen? ?i de murdar? precum a fi homosexual: sodomi?i în toat? puterea cuvântului. A?adar, „DOAMNE GAY” va însemna ast?zi „DOAMNE LESBIENE”!

In acela?i mod, un cuvânt respectabil precum „Tat?” a fost contaminat de credin?a „singurului fiu N?SCUT al Tat?lui!” etc.

RABB SAU ABB?
Prin intermediul lui Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), Allah Cel Atotputernic a protejat islamul ?i pe musulmani prin eliminarea termenului de „Tat?” (ABB) folosit pentru a se referi la Allah din vocabularul religios. Este un fapt miraculos acela c?, de?i Nobilul Coran a listat nou?zeci ?i nou? de Nume ?i Atribute ale lui Allah, incluzându-l pe cel de RABB, care înseamn? Domn, Inzestr?tor, Intre?in?tor etc. (acest Atribut apare de mai multe ori în textul coranic), nu l-a inclus printre acestea pe cel care era cel mai u?or, ABB, semnificând „Tat?” atât în arab?, cât ?i în ebraic?, acesta nefiind folosit nici m?car o singur? dat?. In acest mod, musulmanii au fost proteja?i de blasfemia unicului fiu N?SCUT! Cui îi dator?m aceasta: lui Allah sau lui Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)? Profetul (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu ?i-a atribuit niciun merit, spunând c? tot ceea ce a adus i-a fost oferit prin Inspira?ie Divin?, iar cuvintele pe care le auzim nu îi apar?in, ci sunt Cuvintele lui Allah care i-au fost dictate!

Coranul, Miracolul Miracolelor 0aed2d6bc98aa7b90b64ea4ddd57af9f

Capitolul VI
Rezolvarea controversei
==================
Nobilul Coran este unul dintre cele mai mari Miracole. Este o Carte a Miracolelor, care pot fi expuse din nenum?rate puncte de vedere. Am încercat s? împ?rt??esc cu voi câteva aspecte simple de care ?i eu am fost captivat pe când eram laic. Nu exist? un final al unei asemenea cercet?ri. Las aceast? sarcin? în grija celor mai înv??a?i decât mine ?i a înv??a?ilor erudi?i ai islamului. In sh? Allah s? tr?iesc pentru a vedea împlinite eforturile lor! Permite?i-mi s? termin aceast? mic? publica?ie cu un ultim exemplu.

Apel c?tre Swaziland
Acum câ?iva ani, o controvers? a ap?rut în Swaziland. Regele Sobuza ?i-a pierdut regina aleas?. Bisericile cre?tine din ?ar? au început s? discute cu privire la perioada de a?teptare a regelui, pentru ca acesta s? se poat? rec?s?tori. Nu era o problem? atât de serioas? de discutat, ?inând cont de faptul c? regele avea înc? opt alte so?ii, fapt pentru care subiectul s-a schimbat în: „Cât de mult trebuie s? a?tepte o femeie dac? so?ul ei moare?” Pentru dezbaterea acestui subiect, regele a poruncit s? se întocmeasc? un sinod al tuturor Bisericilor din ?ar?.

Domnul Moosa Borman, un frate swazi care a îmbr??i?at islamul, i-a cerut regelui permisiunea ca „Biserica sa” (islamul) s? fie prezent? la aceast? dezbatere. Cu binecuvântarea regelui, ?i eu am avut onoarea de a lua parte la aceste discu?ii.

Intr-o diminea?? de duminic?, în kraal-ul regelui, reprezentan?i ai diferitelor culte cre?tine s-au adunat pentru a ajunge la un consens cu privire la perioada de v?duvie. Vorbitor dup? vorbitor, fiecare ?i-a ?inut propriul discurs. Allah Cel Atotputernic i-a d?ruit fiec?rui african un poten?ial oratoric asemeni lui Billy Graham sau Jimmy Swaggart!

La sfâr?itul fiec?rei predici, auditoriul aplauda cu entuziasm. Fiecare persoan? care vorbea spunea despre cea dinaintea sa c? totul nu a fost decât paalish (adic? un terci), însemnând noroi, gunoi! De diminea?a ?i pân? seara, discu?iile au continuat. In jurul orei 17:00, a venit ?i rândul meu.

Cu un volum al Nobilului Coran în mâini, am început:
„De diminea?? ?i pân? seara, am c?utat neîndemânatic un r?spuns cu privire la cât de mult trebuie s? a?tepte o femeie dup? decesul so?ului ei, pân? când se poate rec?s?tori. Am auzit ceea ce Vechiul ?i Noul Testament spun, îns? nu am g?sit înc? un r?spuns! Aceasta, deoarece r?spunsul la întreb?rile noastre se afl? în...”

„Ultimul Testament”
Cuvintele „Ultimul Testament” au fost o adev?rat? bomb? pentru preo?ii ?i predicatorii cre?tini. Nu auziser? niciodat? în via?a lor expresia ULTIMUL TESTAMENT. „Citând din VECHIUL ?i NOUL, NOUL ?i VECHIUL nu ne va ajuta la nimic, deoarece r?spunsul se afl? în ULTIMUL TESTAMENT trimis de Dumnezeu omenirii.” Am ridicat Cartea ?i am citit traducerea sensurilor Nobilului Coran, Capitolul 2, versetul 234: „Aceia dintre voi care se s?vâr?esc din via?? ?i las? dup? ei so?ii, ele trebuie s? a?tepte (o perioad? de) patru luni ?i zece (zile). Dup? ce au împlinit timpul lor, nu mai e niciun p?cat pentru voi pentru ceea ce fac ele cu sine, dup? cuviin??. ?i Allah este Khab?r (Atoate?tiutor) a toate câte le face?i.”

Am întrebat asisten?a: „PATRU LUNI ?I ZECE ZILE, mai ave?i vreo întrebare?!” Ei au r?spuns to?i în cor: „NU!”, dup? care i-am explicat clerului înv??at în?elepciunea din spatele unei perioade de „patru luni ?i zece zile”.

Intr-unul dintre versetele anterioare ale Ultimului Testament al lui Dumnezeu, ni se spune, de asemenea, care este perioada de a?teptare de dup? divor?:

„Femeile divor?ate trebuie s? a?tepte trei menstrua?ii (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 2:228]

Aceasta are ca scop observarea faptului c? exista posibilitatea ca un mariaj dizolvat în mod condi?ionat s? devin? un subiect de discu?ie. La fel ?i pentru v?duvie: un timp de patru luni ?i zece zile a fost prescris. Foarte logic, cu to?ii vor fi de acord, îns?, ce este miraculos cu privire la aceasta? Orice om în?elept ar fi putut ghici c? perioada de a?teptare de dup? divor? este de trei luni ?i c?, dup? moartea unuia dintre so?i, trebuie a?teptat patru luni ?i zece zile, Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nefiind o excep?ie. Cu toate acestea, dovada c? aceste înv???turi s?n?toase nu reprezint? ideile lui Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) se afl? în versetul care vorbe?te despre perioada de dup? cele patru luni ?i zece zile: „Asemenea, nu p?c?tui?i dac? (în timpul acesta) le da?i de în?eles femeilor c? le cere?i în c?s?torie sau doar nutri?i acest gând în sufletele voastre. Allah ?tie doar c? voi v? gândi?i la ele, dar nu le face?i promisiuni într-ascuns, în afar? de a le spune vorbe cuviincioase. ?i nu m?rturisi?i inten?ia c?s?toriei mai înainte de trecerea timpului orânduit! (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 2:235]

Amprenta lui Dumnezeu
„(...) ?i nu m?rturisi?i inten?ia c?s?toriei mai înainte de trecerea timpului orânduit! (...)”

Aceasta nu este în?elepciunea lui Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)! Aceasta este In?elepciunea lui Allah Preaîn?eleptul.

Creatorul Atoate?tiutor cunoa?te sl?biciunile crea?iei Sale. B?rbatul, în l?comia sa, ar putea profita în mod nedrept de pierderea suferit? de v?duva îndurerat?. Ea tocmai ?i-a pierdut coloana vertebral? ?i sus?in?torul, r?mânând cu un num?r de mici guri care trebuie hr?nite. Este posibil ca ea s? se ambaleze la orice scânteie. In condi?ia emo?ional? ?i tulbure în care se afl?, dac? cineva i-ar face o propunere, este posibil ca ea s? accepte imediat. Ins?,

Marele Psiholog (?i acesta nu este Mohammed – Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cunoa?te toate capcanele întinse de c?tre b?rba?i. De aceea, ?i avertizarea: „(...) ?i NU M?RTURISI?I inten?ia c?s?toriei mai înainte de trecerea timpului orânduit! (...)”

Perioada de iddah de dup? un divor? este de trei luni. In cazul v?duviei, femeii i-a fost oferit un plus de 40 de zile pentru a reu?i s? î?i recâ?tige echilibrul. In acest timp, dac? ar primi o propunere în c?s?torie, ea ar avea timpul necesar pentru a discuta acest subiect pe îndelete cu prietenele ?i rudele sale, evitând astfel capcanele unei accept?ri pripite care poate avea consecin?e dureroase.

Crede?i c? Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a gândit la toate aceste posibilit??i acum mai bine de o mie patru sute de ani, în timp ce se afla în de?ert? El (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a repetat încontinuu faptul c? In?elepciunea coranic? nu reprezint? cuvintele sale, ci „El (Coranul) nu este decât o Revela?ie trimis?!”, trimis? de c?tre Domnul s?u Preamilostiv. Dac? înc? mai ave?i îndoieli cu privire la m?rturia sa, atunci considera?i urm?toarea provocare coranic?: „Spune (o, Mohammed): «De s-ar aduna oamenii ?i djinnii ca s? fac? (ceva) ca acest Coran, ei nu vor fi în stare s? fac? (ceva) asemenea lui, chiar dac? î?i vor fi unul altuia ajutor!»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 17:88]

Lumea întreag? este provocat? s? produc? o Carte a?a cum este Nobilul Coran, iar aceasta nu a putut face acest lucru în mai bine de paisprezece secole. Arabii cre?tini, care se laud? cu o popula?ie de aproximativ 15 milioane de persoane în zilele noastre, au produs Evangheliile cre?tine în stilul Coranului. Ei au plagiat Nobilul Coran, furând fraze ?i cuvinte, ba chiar ?i stilul, ?i s? nu uit?m de Bismi-llah!

Fiecare capitol al celei mai moderne inven?ii a lor începe cu aceste cuvinte ale Revela?iei coranice. Trebuie s? vede?i pentru a crede. De aceea, mai jos pute?i vedea un exemplu de o astfel de „revela?ie” f?cut? de om:

Aceasta este o alt? dovad?, dac? mai era nevoie, a faptului c? Nobilul Coran este inimitabil. Incerca?i, dac? pute?i! Provocarea este înc? valabil?. Nobilul Coran este Cuvântul lui Allah revelat Profetului Mohammed (Pacea ?i binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ?i este Miracolul miracolelor!

?I, INTR-ADEV?R, ESTE UN MIRACOL!
Rev. Bosworth Smith

Cuprins
1    Capitolul I    3
2    Capitolul II
?tiin?a ?i Revela?ia coranic?    14
3    Capitolul III
Coranul – absolut unic în ceea ce prive?te înregistrarea sa    27
4    Capitolul IV
Cartea miraculoas? a telegramelor    42
5    Capitolul V
Dumnezeu – Unic în ceea ce prive?te Numele ?i Atributele Sale    55
6    Capitolul VI
Rezolvarea controversei    61